Mituri ale evaziunii fiscale

Probabil că pentru multă lume abundenţa de ştiri, comentarii, luari de pozitii, replici, declaraţii, care au în vedere problematica evaziunii fiscale a devenit un fel de zumzet surd care ne însoţeşte în viaţa de zi cu zi, cam în acelaşi fel în care zgomotul vuvuzelelor însoţeau jocurile de la campionatul mondial. Stiri de genul: “politia a confiscat 300 de paini fara acte” sau “echipaje mixte de la Politia Rutiera si Garda Financiara păzesc drumurile naţionale în cautarea evazioniştilor”, au devenit pentru multă lume elemente ale ilarităţii generale. Pe măsură ce acţiunile statului împotriva evaziunii cresc ca intensitate mediatică, ele scad ca eficienţă reală.

Se pune în mod serios întrebarea, dacă statul chiar îşi doreşte scăderea fiscalităţii pe filiera grâu – făină – pâine ? O anchetă recentă, realizată de Evenimentul Zilei în preajma Bucureştiului, arată că de fapt statul este multumit cu situaţia de fapt, iar “anul toleranţei zero faţă de evaziunea fiscală” fie nu a venit încă, fie se referă la alte industrii.

Este fără echivoc că evaziunea fiscală în domeniul panificaţiei nu este un fenomen nou. Dacă el ar fi interesat întradevăr statul, ar fi fost suficient timp până acum ca toate elementele şi mecanismele implicate în fenomen să fie studiate şi anihilate. Dacă s-ar fi dorit ca piata de paine sa fie o piata libera si sanatoasa, atunci am fi avut o întreagă generaţie de doctori în evaziune la nivelul Politiei Economice, Garzii Financiare, Ministerului Finanţelor etc.

Daca s-ar fi dorit reducerea evaziunii, atunci statul ar fi sprijinit în mod real iniţiativele industriei si ar fi gasit solutii neechivoce pentru reducerea TVA la paine si nu ar fi venit cu solutii construite special pentru a fi refuzate, asa cum a fost taxarea inversa.

Scopul acestui articol este să aducă argumente în favoarea ipotezei că evaziunea fiscală în domeniul panificaţiei este tolerată de către stat, dintr-un anume punct de vedere chiar şi de către Comisia Europeană si că în spatele întregului fenomen se află de fapt o înţelegere tacită între diversele organisme implicate pe filieră.

Toată lumea are de câştigat pe termen scurt si mediu, dar pe termen lung, nerezolvarea chestiunii va duce la propagarea fenomenului evaziunii fiscale în intreaga economie nationala. Evaziunea fiscală din panificaţie nu va deveni doar model pentru a fura statul, ci si argument pentru acest lucru. Este un fenomen similar cu problema parcărilor din Bucureşti. Primariile de sector au tolerat ani de zile parcarea maşinilor în dreptul indicatoarelor care interziceau parcarea. Primarii, aleşi prin vot uninominal, credeau că manifesta in felul acesta toleranţă faţă de cetăţenii, care pe buna dreptate spuneau că nu au unde să parcheze. Dar, procedand astfel, ei transmiteau um mesaj subliminal, care spunea că legea poate fi incalcata. Rezultatul a fost creşterea numărului de incalcari ale regulilor de circulatie, multe dintre ele fiind derapaje grave de la normele de conduita rutiera. Solutia ar fi fost foarte simplă. Daca nu poti sa impui o regulă, nu tolerezi incalcarea ei, ci renunti la ea. Primariile ar fi trebuit sa dea jos indicatoarele, acolo unde nu puteau impune respectarea lor; asa cum pentru statul roman, lipsit de vointa de a rezolva problema evaziunii fiscale in panificatie, ar fi poate mai bine sa renunte de tot la actualul mod de fiscalizare a acestui domeniu si sa aplice pentru toată lumea un singur impozit forfetar, funcţie de capacitatea de producţie.

Despre unele mituri ale evaziunii

Evaziunea fiscala la nivelul pietei de panificatie este de un miliard de euro. Acesta este un lucru fals!

In realitate, cifra de 1 miliard de euro se referă la valoarea pieţei negre de pâine, calculată pe baza următoarelor repere (ele pot diferi de la o sursa la alta, dar, în principiu, diferenţele nu pot fi mari):

– consumul mediu estimat de paine pe cap de locuitor este de 0,25 kg/zi, adică 91,25 kg/an

– consumul fiscalizat de pâine pe cap de locuitor este de 23 kg/an

– valoarea medie (in euro) a unui kg de paine în Romania este de cca. 0.78

– populatia Romaniei este de 21,5 milioane de persoane

Valoarea diferentei dintre consumul estimat pe cap de locuitor si consumul fiscalizat este de 68,25 kg de paine pe locuitor pe an. In bani, acest lucru este echivalentul a 53,23 euro pe cap de locuitor pe an. Daca inmultim aceasta cifra cu 21,5 milioane avem o valoare a pietei negre anuale de cca 1,144 miliarde de euro.

Dar, ceea ce pierde efectiv statul din valoarea pietei este TVA (24 %, adică undeva pe la 275 milioane euro) si o serie de impozite legate de functionarea pietei (impozit pe profit – sa zicem 16 % dintr-o suma reprezentand 10 % din valoarea pietei negre, adică aprox. 18,3 milioane euro si eventual, o serie de taxe salariale, sa zicem 33 % dintr-o suma reprezentand 5 % din valoarea pietei, adica tot pe la 18 milioane de euro). Rezulta un total al evaziunii fiscale de cca 311 milioane de euro.

Chiar si in situatia aceasta, valoarea exacta a pietei negre de paine ar putea fi mai mica. Diferenta dintre consumul estimat pe cap de locuitor si consumul fiscalizat, raportata procentual la consumul estimat reprezinta un procent de aproape 75 %. Este o cifra care revine obsesiv in diverse declaratii legate de valoarea pietei negre, atat in cazul unor responsabili din domeniu, cat si in cazul autoritatilor. Dar, comparatia s-ar putea sa contina urmatoarea eroare: consumul mediu estimat se bazeaza pe consumul individual, fiind rezultatul unui sondaj, deci a unei cercetari de piata, pe cand consumul fiscalizat se bazeaza pe raportarea cantitatilor fiscalizate la numarul total al populatiei Romaniei. Acesta este in statistici de 21,5 milioane. Dar, un numar variabil reprezentand intre 1,5 milioane si 3 milioane de roamani lucreaza in strainatate si nu participa in mod curent la consumul de paine, inclusiv la consumul fiscalizabil. La aceasta se mai adauga si procentul crescut de oameni din zona rurala care traiesc in imperiul autoconsumului de paine, dar si procentul din ce in ce mai mare de oameni de la oras care-si fac painea acasa cu ajutorul masinilor de facut paine. Prin urmare, valoarea de 23 de kg pe cap de locuitor este relativa, valoarea reala a consumului fiscalizat de paine fiind probabil mai mare;

Evaziunea fiscala dauneaza bugetului de stat. Fals!

Daca luam in considerare urmatoarele repere:

– principalele costuri de obtinere a produselor de panificatie sunt similare celor din Uniunea Europeana

– pretul mediu al unui kilogram de paine in Uniunea Europeana este de cca 2 euro

– tendinta naturala a pretului painii pe o piata normala, parte a pietei comune, ar fi ca acesta sa se apropie de pretul mediu al acestei piete

– mentinerea hiperconcurentei si tolerarea evaziunii fiscale mentine pretul painii,

atunci diferenta de pret pe care ar trebui sa o plateasca un roman anual, pentru a aduce pretul painii de la nivelul actual de 0,78 euro pe kilogram la nivelul de 2 euro, ar fi de 109,5 euro. Ca suma totala, aceasta ar fi de cca 2,35 miliarde euro.

Daca ar lasa piata libera, statul roman ar trebui sa compenseze, cel putin pentru familiile sarace (sa zicem cca 30 % din populatie), aceasta diferenta. Ori acest lucru inseamna un efort de peste 700 de milioane de euro, cu mult mai mare decat benefiicile pe care le-ar obtine prin intoleranta fata de evaziunea fiscala. Practic, pentru un euro pe care statul il lasa sa se piarda prin evaziune, scuteste doi euro din eventuale masuri de protectie sociala. Efortul consolidat al statului, pentru a mentine pretul painii pe o piata normală, ar fi fost echivalentul a de 7,5 ori suma pe care statul o pierde prin evaziune fiscala.

Nu exista vointa politica pentru a starpi evaziunea fiscala. Adevarat!

Exista doar vointa politica pentru a mentine aceasta stare de fapt, care prezinta urmatoarele avantaje deloc de neglijat:

– evaziunea fiscala reprezinta sursa de finantare pentru partidele politice

– evaziunea fiscala determina reducerea presiunii populare legate de pretul painii, care la romani reprezinta si un factor psihologic determinant pentru comportamentul electoral.

Evaziunea fiscala asigura supravietuirea taranului. Fals!

Singura solutie viabila pentru supravietuirea taranului este asocierea, adica exact aceiasi solutie care a creat satul romanesc si care sta la baza oricarei colectivitati umane. Ori, tolerarea evaziunii fiscale descurajeaza asocierea, deoarece asociatiile sau grupurile de producatori care se formeaza trebuie sa plateasca impozite, ceea ce taranii nu sunt obisnuiti sa faca. Ei raman cu sentimentul ca daca-si vand la negru productiile si nu platesc impozite catre stat, castigul lor este mai mare. In realitate, tolerarea evaziunii si politicile de subventii ale statului in spatiul rural romanesc, functioneaza ca ajutoare sociale mascate. Subventiile agricole nu sunt destinate unor activitati productive, ci satisfacerii unor nevoi primare, care intretin saracia (procurare de alimente si bautura). Nerecoltarea impozitelor are acelasi scop.

Aceasta situatie convine clasei politice, pentru ca mentine satul romanesc intr-o zona a subnutririi ideologice, care-l face foarte usor manevrabil electoral. Situatia convine si Comisiei Europene, pentru care mentinerea agriculturii romanesti in zona neperformantei economice, reprezinta o bataie de cap mai putin. De fapt, Comisia Europeana realizeaza printr-un mecanism similar cu cel practicat de statul roman in chestiunea evaziunii fiscale, un reglaj fin al pietei comune. Prin subventionarea nevoilor minime ale taranilor si descurajarea asocierii lor, efectul obtinut este acelasi cu cel pe care Comisia il obtine in tari ca Franta sau Germania prin plati semnificative catre fermieri, ca acestia sa produca putin sau deloc. Ceea ce Comisia Europeana rezolva in Franta cu mii de euro, in Romania, prin complicitatea statului, ea rezolva cu cateva zeci.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s