Particularităţi ale macromediului de marketing la nivelul pieţei produselor de morărit. Factori demografici implicaţi în marketingul produselor de morărit

Datorită modului de distribuire geografică, a gradului de acceptare de către populaţie, a stabilităţii şi a multiplelor posibilităţi de prelucrare, precum şi datorită valorii nutritive a acestora, piaţa produselor derivate din cereale reprezintă o adevărată piaţă metabolică. Pâinea şi pastele făinoase procură cea mai mare parte din hidraţii de carbon ai unei diete, sub formă de amidon, constituindu-se astfel în produse care răspund într-o manieră eficientă recomandărilor OMS cu privire la o alimentaţie sănătoasă, anume: consumul de hidraţi de carbon complecşi să constituie până la 70 % din energia ingerată, respectiv renunţarea în măsura posibilităţilor sau chiar renunţarea completă la consumul hidrocarbonaţilor simpli rafinaţi (zahărul alb).

Nutriţioniştii recomandă folosirea abundentă a cerealelor la micul dejun sau prânz. Produsele derivate din acestea trebuie să fie făcute din făină neagră, întrucât cele din făina rafinată sunt lipsite de fibra vegetală şi de vitaminele B şi E.

În ţările Uniunii Europene se asigură un disponibil alimentar de peste 3500 de calorii / zi (din care 109 grame proteină), în structura căruia produsele de origine animală deţin o pondere foarte semnificativă (38,5 % la calorii şi 68,2 % la proteină).

Produsele realizate în industria de morărit şi panificaţie sunt sortimente de larg consum, care prin conţinutul de substanţe nutritive (proteine, glucide, fibre, vitamine, săruri minerale) şi preţ, ocupă un loc important în alimentaţia umană. Totodată, subprodusele rezultate din procesul tehnologic de prelucrare a cerealelor constituie principala sursă de furaje a zootehniei.

În România, agricultura este o ramură economică de primă importanţă, cu o veche tradiţie, ce constituie ocupaţia de bază pentru o mare parte a populaţiei: cca 27,2 % la nivelul anului 2002. De altfel, în mediul rural trăieşte peste 47 % din populaţia activă a ţării. Potenţialul agricol al României este reprezentat de cele peste 14,8 milioae de hectare, din care 8,7 milioane de hectare (62 %) sunt teren arabil. Producţia agricolă, spre deosebire de cea industrială, prezintă însă un factor major de nesiguranţă, fiind dependentă de condiţiile climatice [26].

In ultima perioadă se observă o diversificare a produselor de morărit şi panificaţie, atât prin valorificarea tradiţiilor locale, în ceea ce priveşte forma, gramajele, reţetele, tehnologiile, gustul şi aroma produselor, cât şi prin preluarea sau adaptarea la cerinţele consumatorilor locali a unor produse din alte ţări.

O tendinţă a pieţei actuale a produselor de morărit şi panificaţie este orientarea spre produse tradiţionale, naturale, sănătoase. Această tendinţă se aliniază curentului European de creare a unei pieţe de produse ecologice, respectiv a unei pieţe alimentare bazată pe aliementele .

Cele mai consumate produse sunt cele fabricate din făină albă de grâu, care are un conţinut scăzut de nutrienţi şi fibre vegetale.

În ultimii 10 ani consumul de pâine din făină neagră şi integrală a scăzut de la 62 % la 12 %. In ceea de priveşte consumul mediu total de cereale în România, acesta este de 120-123 Kg/pers./an (mai mare decât în alte ţări din Uniunea Europeană), datorat tradiţiei locale şi preţului mai scăzut al pâinii şi al produselor de panificaţie, comparativ cu alte produse alimentare.

Creşterea preocupărilor populaţiei pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru efectele funcţionale ale alimentelor, este un element de sincronicitate a pieţei alimentare din România, cu cea din UE, conform celor de mai jos:

– imaginea unei pâini sănătoase, adică săracă în grăsimi şi bogată în hidraţi de carbon, având un conţinut ridicat de fibre vegetale (obţinută din amestecuri de făinuri de grâu, secară, orz sau ovăz);

– întărirea acestei imagini prin adaos de vitamine, minerale şi alte elemente nutritive (ex. acid folic);

– creşterea interesului pentru consumul cerealelor sub formă de fulgi la micul dejun (mai ales a copiilor);

– creşterea ponderii sortimentelor de panificaţie produse în super-marketuri şi atragerea unui segment tot mai important de consumatori;

– tendinţa spre produse mai mici şi convenabile (ex. chiflele ambalate pentru sandwich-uri şi hamburgeri reprezintă un important sector de piaţă);

– dezvoltarea sectorului de produse făinoase dietetice, destinate unor diverse categorii de bolnavi (cu diabet, celiachie, Alzheimer, etc) al căror număr este în creştere;

– creşterea interesului pentru produsele făinoase congelate sau precoapte şi folosirea acestora pentru furnizarea unor produse de panificaţie calde, în punctele de vânzare (piaţa produselor congelate a reprezentat în 2003, 11 % din totalul produselor de panificaţie şi patiserie şi este în creştere cu cca 10 % / an);

– creşterea interesului pentru bucătăria străină (asiatică, mexicană / americană) şi implicit pentru consumul de pâini etnice (ex. naan şi pitta) şi a specialităţilor regionale (ex. ciabatta şi focaccia);

– tendinţa consumatorilor de a petrece mai mult timp în afara casei, duce la creşterea consumului de pâini feliate pentru sandwich-uri şi de produse snack;

Suzana Maria Tamba Berehoiu, Ciprian Nicolae Popa, Radiana Maria Tamba Berehoiu, 2009

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s