Particularităţi ale micromediului de marketing la nivelul pieţei produselor de morărit. Analiza concurenţei pe piaţa produselor de morărit destinate consumului casnic

Piaţa făinurilor s-a dezvoltat în doua direcţii principale: pe de o parte regăsim o serie de companii tradiţionale puternice, care au o distribuţie naţională şi care investesc în promovarea mărcilor, respectiv companiile mici, de regulă mori locale care îşi vând produsele la nivel regional, la preţuri sub cel al pietei.

Piaţa de retail este dominată clar de marii producatori care si-au impus propriile produse, însă un element caracteristic al pieţei este legat de prezenţa unui număr mare de produse nebrenduite, cu apariţii sezoniere şi preţuri foarte mici, care bulversează piaţa.

În tabelul 6 sunt prezentate centralizat evoluţiile principalilor actori de pe piaţa făinurilor preambalate. Aceste evoluţii sunt prezentate pe baza unor date oficiale ale companiilor respective (rapoarte ale consiliului de administraţie, declaraţii de presă ale managementului, rapoarte de evaluare realizate de terţi, interviuri etc).

Din datele deţinute de Rompan, există un număr mare de companii care nu deţin licenţe de funcţionare şi a căror producţie concurează piaţa legală, producând prejudicii de sute de miliarde lei la bugetul de stat.

ScreenHunter_06 Aug. 03 00.30

Un studiu ACNielsen realizat în intervalul iunie-iulie 2005, arăta câ volumul pieţei făinurilor ambalate era de aproape 2800 tone, la o valoarea totala de 5320,3 mii RON.

Studiul amintit anterior, mai arăta că în acelaşi interval, 93,2% din volumul vanzarilor în retail şi 93,7% din valoarea lor erau realizate de următoarele companii: Dobrogea, Băneasa, Loulis (actualmente Titan S.A), Boromir, Pambac, Arpis (actualmente SAM MILLS), Pic, Hajdusagi Hung, Galmopan şi Pan Group Craiova .

Un top al marcilor de faina, din perspectiva volumului şi valorii vânzărilor realizate de acestea, arăta că în iunie-iulie 2005, pe primele pozitii se situa: Dobrogea, Titan, Băneasa, Boromir, Grania, Arpis, Pic, Hajdu, La Grande Famiglia (Overseas), Galmopan, Pan Group, Monte Banato (Pangram Resita), Agrograin, Vlasar (Moara Vlasar Oradea) si Dobrogeana (Dobrogea Constanta).

Studiul ACNielsen a relevat că pe piaţa românească, în iunie-iulie 2005, cele mai mari vânzari ca valoare şi volum le-au înregistrat făina de tip 000 (circa 77 % din volumul pieţei şi peste 80 % din valoarea acesteia). Pe locul doi din punct de vedere al vânzărilor s-a situat făina de tip 650 (utilizată în special la fabricarea pâinii şi a altor produse de panificaţie), căreia îi revenea circa 9% din volumul total al vânzărilor şi circa 7% din valoarea lor (figura 1).

ScreenHunter_07 Aug. 03 00.34

De asemenea, formula comercială cea mai vandabilă din perspectiva cantităţii nete a preambalatului era cea de 1 kg/preambalat (figura 2).

ScreenHunter_08 Aug. 03 00.34

În cazul ofertei de făinuri de pe piaţa românească, se mai pot face deosebiri şi din punct de vedere al tipului de ambalare, respectiv punga de plastic sau hartie, acestea din urmă având cea mai mare pondere în vanzari: aproape 95 %.

Piata făinurilor mai poate fi împartita în două mari categorii: produsele din import şi cele fabricate de producătorii autohtoni. Atât volumul pieţei, cât mai ales valoarea, sunt covârşitor constituite de făinurile produse în România, peste 90% din total piaţă. Făina vândută de producătorii autohtoni revendică un volum de 2.762,2 mii kg dintr-un total piaţă de 2852,5 kg la o valoare de 5.154,6 RON (dintr-un total de 5.320,3 RON).

Vânzările de făină se concentrează pe două tipuri de canale de distribuţie: hyper/ supermarket (42,2 % din volumul vânzărilor şi 37 % din valoarea lor, în perioada iunie-iulie 2005) şi magazine alimentare cu suprafaţa cuprinsă între 21-40 mp.

Acestea din urmă au realizat un volum de 26,2 % din vânzările totale de făină şi 28,5% din valoarea acestora.

Făinurile speciale reprezinta o categorie aparte de produse, fiind destinate producţiei unor specialităţi de panificaţie: croissante, foi de plăcintă, napolitane s.a. Pe plan intern, făinurile specializate au o pondere redusă, dar o dată cu maturizarea pieţei şi schimbarea obiceiurilor de consum este posibil ca ponderea acestei categorii să crească.

Făinurile speciale constituie, din informatiile furnizate de ACNielsen, o piaţă cu vânzări de 15,6 mii kg, la o valoare de 33,7 mii lei noi.

Piaţa românească a produselor de morărit şi panificaţie se ridică la aproximativ două miliarde euro, iar consumul anual de produse făinoase, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, este de circa 110 kg/locuitor.

Conform studiilor efectuate de firme specializate, aproximativ 60% dintre consumatori folosesc făină în gospodărie, cel puţin o dată pe săptămână.

Piaţa românească a produselor de băcănie se evidenţiază printr-un caracter puternic concurenţial. La nivel de regiuni geografice există numeroşi jucători locali mici, producători sau ambalatori, ce se bucura în aria lor de acoperire de o bună notorietate.

Ca particularităţi ale pieţei locale se pot remaraca:

– Păstrarea obiceiurilor de consum, respectiv prepararea dulciurilor de casă, determină o creştere a segmentului de piaţă analizat. De asemenea, consumul mare de malai îşi are explicaţiile în istoria şi specificul bucătăriei naţionale în care mămăliguţa ocupa un loc important.

– Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a însemnat alinierea produselor autohtone la normele de igienă şi calitate europeană. În viitor, vor ramane în joc doar producătorii care investesc în modernizare şi care vor fi suficient de puternici ş flexibili pentru a face fata schimbarilor.

În opina Otiliei Stanciu, director de marketing la Dobrogea Group, “consumul de făină a înregistrat o scădere, cauza principală fiind modificarea stilului de viaţă a consumatorilor şi opţiunea pentru produse gata pregătite pentru consum” (figura 3).

ScreenHunter_09 Aug. 03 00.39

În figurile 4 şi 5 sunt prezentate clasamentele cu principalii producători de făină şi mărcile existente pe piaţă. Se observă că principalele mărci aparţin principalilor producători.

ScreenHunter_10 Aug. 03 00.42

ScreenHunter_11 Aug. 03 00.42

Din totalul produselor de băcănie, făina deţine primul loc în ceea ce priveşte volumele, deşi în ultima perioadă se constată o scădere a consumului de făină pe cap de locuitor datorită prezenţei pe piaţă a unei mari diversităţi de produse finite. Potrivit unui studiu de retail audit întocmit de agenţia de cercetare Nielsen, în prima jumătate a anului 2008, vânzările în volum de făină au atins nivelul de 31888,8 mii kg, iar cele în valoare de 67.069,33 mii RON. Într-un clasament privind segmentarea după tip, făina 000 a înregistrat, în prima jumătate a anului 2008, o cotă de 75,5% din totalul vânzărilor în volum şi 77,9% din cel al vânzarilor în valoare.

În tabelul 2 sunt prezentate principalele mărci de făinuri, destinate consumatorilor casnici prezente pe piaţa românească şi fabricate de producători autohtoni.

ScreenHunter_12 Aug. 03 00.47

ScreenHunter_13 Aug. 03 00.47

ScreenHunter_14 Aug. 03 00.48

Suzana Maria Tamba Berehoiu, Ciprian Nicolae Popa, Radiana Maria Tamba Berehoiu, 2009

Bibliografie selectiva

 Giurea, Maria, Anul 2006 va aduce mai multă transparenţă pe piaţa făinurilor, Magazinul Progresiv, http://old.magazinulprogresiv.ro/articol.php?id=1006

 Popa Claudia, Piaţa produselor de băcănie stagnează, Revista Piaţa, februarie 2007

***http://www.startups.ro/analize/consumul-de-paine-este-in-scadere-dar-valoarea-pietei-creste-2

Secară, Crina, 2008, Industria de morărit cerne marii jucători, Revista Piaţa, decembrie, http://www.revista-piata.ro/articole/analize–tendinte/industria-de-morarit-cerne-marii-jucatori.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s