Propunere – o analiza SWOT a pietei romanesti de morarit

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
§   Oferta de produse este largă şi bine diferenţiată;

§  Majoritatea operatorilor au beneficiat de investitii permanante şi substantiale în echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie;

§  Existenţa unor furnizori cu tradiţie de resursă umană înalt calificată (instituţii de învăţământ superior – Galaţi, Bacău, Suceava, Sibiu, Bucureşti, Timişoara)

§  Existenţa unui potenţial înalt de diversificare a gamei de produse;

§  Necesarul de materie primă pentru industrie este cu mult sub potenţailul productiv al agriculturii româneşti;

 

§  Nivelul autoconsumului, în special în mediu rural este încă foarte mare;

§  Nivelul mare al evaziunii fiscale (peste 60 %);

§  Variaţiile de calitate ale recoltelor de la un an la altul sunt în general mari, problemă care se reflectă în lipsa de constanţă a calităţii materiei prime;

§  Atomizarea proprietăţii  private în agricultură are ca efect atomizarea fitotehniilor, fapt ce determină variaţii masive de calitate chiar şi în interiorul aceleiaşi recolte (lipsa de constanţă a calităţii produselor finite);

§  Dezvoltarea insuficientă a segmentului de produse funcţionale (numărul produselor cu valoare adăugată mare este redus);

§  Marjele de profit ale domeniului sunt reduse ;

§  Aportul foarte mare al materiei prime în costurile totale (alimentează speculaţiile preţului şi distorsionează piaţa);

§  Lipsa de informare a consumatorului

§  Hiperconcurenţa (capacitatea totală de producţie a domeniului este de două ori mai mare decât necesarul de produse finite);

§  Bugetele de marketing sunt mici, doar marii producători au acces la publicitatea pe scară largă

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
§  Cresterea cererii pentru produse funcţionale;

§  Extinderea pe pieţele internaţionale

§  Posibilitatea de a obţine finanţări europene pentru creşterea capacităţilor de producţie sau pentru îmbunătăţirea tehnologică a firmelor

§  Participarea la târguri şi expoziţii de profil

§  Licitaţile pentru diferite programe guvernamentale cum ar fi, spre exemplu programul „Cornul şi laptele”

§  Listarea la Bursa de Valori Bucureşti

§  Extinderea şi consolidarea gamei de produse ecologice (plecând de la potenţialul agriculturii româneşti de a livra industriei astfel de produse)

§  Modificări în preferinţele consumatorilor

§  Scăderea consumului de pâine din Romînia

§  Cresterea continuă a concurenţei reprezentate de produse provenite de pe pieţele vecine, mai ieftine (Bulgaria) sau mai bune calitativ (Ungaria)

§  Actuala criză economică cu toate implicaţiile ei

§  Gradul mare de expunere a agriculturii la factorii de mediu;

§  Creşterea presiunilor salariale

Migrarea forţei de muncă spre domenii ale economiei mai bine plătite sau către pieţe ale muncii mai bine plătite (acest ultim aspect îngustează chiar şi piaţa de vânzare – 3 000 000 de români plecaţi în străinătate  înseamnă deja o piaţă cu cca 300 000 de tone produse cerealiere mai mică)

Suzana Maria Tamba Berehoiu, Ciprian Nicolae Popa, Radiana Maria Tamba Berehoiu, 2009

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s