Culoarea este omniprezentă şi poate fi considerată o sursă de informare. Oamenii interacţionează cu celelalte persoane şi obiectele din jur într-un interval de până la 90 de secunde. Aproximativ 62 – 90 % din acest proces se bazează doar pe culoare. Se poate spune, că utilizarea atentă a culorii poate contribui nu doar la diferenţierea produselor faţă de competitiori, dar poate influenţa starea sufletească şi sentimentele ( în mod pozitiv sau negativ) cumpărătorului şi în final, atitudinea acestuia faţă de produs. Având în vedere că sentimentele şi stările sufleteşti sunt instabile şi faptul că prezenţa culorii joacă un rol în formarea atitudinii, este foarte important ca managerii să înţeleagă importanţa culorii în marketing[1] .
O cercetare condusă de secretariatul organizaţiei Seoul International Color Expo 2004, a arătat că 92,6 % dintre respondenţi consideră factorii vizuali cei mai importanţi, în momentul achiziţionării unui produs. Doar 5,6 % au considerat că simţul tactil este mai important, iar cei care au indicat mirosul ca fiind cel mai important factor au fost mai puţini de 0,9 %. Când au fost invitaţi să aprecieze importanţa culorii când achiziţionează un produs, 84,7 % au spus că culoarea contează într-o proporţie mai mare de 50 % din totalitatea factorilor care contribuie la alegerea unui anumit produs.
Cercetări realizate la Henley Centre sugerează că 73 % din decizia de achiziţionare a unui produs are loc în magazin, în timp ce un studiu al University of Loyola (Maryland) arată că culoarea creşte recunoaşterea unui anumit brand cu peste 80 %.
Culoarea nu are doar rolul de a îmbuntăţi elementele care fac obiectul activităţii de marketing, ea influenţează şi comportamentul publicului ţintă. Spre exemplu, cele mai multe restaurante fast food sunt decorate în nuanţe vii de roşu şi portocaliu, culori care încurajează consumul rapid al alimentelor, cu efect direct asupra valorii tranzitului de consumatori prin local. Un alt exemplu semnificativ se referă la utilizarea pe scară largă a culorilor roşu şi negru în designul site-urilor pentru adulţi. Aceste culori au conotaţii erotice şi stimulează sexualitatea. Site-urile destinate copiilor sau cărţile dedicate acestora sunt adeseori construite prin utilizarea de blocuri luminoase de culori primare. Copiii preferă aceste culori şi răspund mai bine la acestea, decât în cazul utilizării amestecurilor de culoare.
Un studiu realizat de University of British Columbia pe un număr de 600 de subiecţi a arătat că roşul poate ajuta la creşterea atenţiei la locul de muncă, în timp ce albastrul sporeşte creativitatea. Subiecţii din grupul roşu au răspuns mai bine la teste care au necesitat atenţie la detalii, în timp ce subiecţii din grupul albastru au răspuns mai bine la testele de creativitate şi imaginaţie.
Totuşi, din punct de vedere al gândirii globale, asocierea culorilor cu o anumită semnificaţie, nu poate fi standardizată. În general, colectivităţile pot reacţiona foarte diferit la o anumită culoare, pe baza experienţelor lor culturale. de asemenea, fiecare dintre noi avem şi o atitudine personală faţă de acestea. de exemplu, alegerea culorii machiajului depinde de nuanţa pielii. Persoanele cu ten închis preferă culorile puternice şi calde pentru ruj, iar cele cu ten deschis preferă culorile mai moi. Produsele high tech (mp3-playere, telefoane mobile, console etc) sunt mai atractive în culori fanteziste. Standardul de viaţă poate de asemenea influenţa preferinţa pentru o anumită culoare: culorile stridente atrag cumpărătorii cu venituri reduse, pe când cei cu venituri mari preferă culorile mai sobre. Această observaţie este aplicată în strategia de marketing de SEB (Rowenta, Moulinex şi SEB).
[1] Satyendra Singh, Impact of colour on marketing , Management Decision, Vol. 44 Iss: 6, pp. 783 – 789, 2006
Revista electronică de morărit și panificație 
Lasă un răspuns