Identitatea de brand este fixată în memorie prin mecanisme asociative. Marketingul, prin crearea unei asociaţii puternice culoare – brand, urmăreşte să-l fixeze cât mai puternic pe acesta în memoria individuală. Acest lucru este evident în cazul unor companii care activează la nivel global, aşa cum sunt: British Petroleum (verde), Cadburys Chocolate (violet), Hershey’s Chocolate (maro) sau Kodak (galben), Coca cola (roşu), Tide (portocaliu) sau John Deere (verde).
Efectele emoţionale pe care le generează sau simbolistica anumnitor culori diferă la la anumite populaţii şi culturi. Acest lucru implică o analiză atentă a preferinţelor şi atitudinilor publicului ţintă faţă de acestea, la începutul oricărei construcţii de marketing bazat pe culoare. O cercetare publicată în anul 2000, a urmărit modul în care sunt percepute culorile în diferite ţări şi culturi. Rezultatele au evidenţiat faptul că albastrul este culoarea cel mai des preferată în 5 din cele 8 ţări incluse în studiu, în celelalte trei, ea fiind clasată pe locul al doilea[1].
Albul simbolizează doliul şi moartea în Asia de Est, dar fericirea şi puritatea în Australia, Noua Zeelandă şi SUA.
Albastrul este cea mai populară culoare din SUA, fiind cea mai des utilizată în lumea corporatistă, ea este percepută însă ca fiind rece şi demonică în Asia de Est, călduroasă în Olanda, rece în Suedia. În Iran ea simbolizează moartea, iar în India, puritatea. Denotă feminitate în Belgia şi Olanda, dar masculinitate în Suedia şi SUA.
Verdele reprezintă pericolul şi boala în Malaiezia, invidia în Belgia, dragostea şi fericirea în Japonia, sinceritatea, adevărul şi fiabilitatea în China.
Roşul aduce ghinion în Nigeria şi Germania, dar noroc în China, Danemarca şi Argentina. Reflectă ambiţia şi dorinţa în Iran, respectiv dragostea la chinezi, coreeni şi japonezi.
Verdele reprezintă pericolul şi boala în Malaiezia, invidia în Belgia, dragostea şi fericirea în Japonia, sinceritatea, adevărul şi fiabilitatea în China.
Roşul aduce ghinion în Nigeria şi Germania, dar noroc în China, Danemarca şi Argentina. Reflectă ambiţia şi dorinţa în Iran, respectiv dragostea la chinezi, coreeni şi japonezi.
Galbenul reprezintă căldura în SUA, dar infidelitatea în Franţa. Este asociat cu necazurile şi supărarea în Rusia, dar sugerează fericire, bun gust şi regalitate în China. În Brazilia, alături de roşu simbolizează supărare şi deznădejde.
Violetul este culoarea dragostei în China şi Coreea de Sud. Sugerează furia şi invidia în Mexic. Este asociată cu ideea de scump în China.
În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele semnificaţii ale culorilor pentru zona populaţională reprezentată de America de Nord.
Semnificaţiile culorilor la populaţiile din America de Nord
|
Culoare |
Semnificaţii |
| Roşu | excitaţie, putere, sex, pasiune, viteză, pericol, supărare |
| Albastru | încredere, fiabilitate, apartenenţă, răceală |
| Galben | căldură, soare, fericire, veselie |
| Portocaliu | chef de joacă, căldură, vibraţie, culoare caldă, mai puţin agresivă decât roşul. Este o culoare recomandată pentru atragerea clienţilor care cumpără din impuls. Există riscul de a fi asociată cu ideea de ieftin. |
| Verde | natură, proapsăt, rece, creştere, abundenţă |
| Violet | regalitate, spiritual, demnitate, asociat cu religia (pelerinile cardinalilor catolici) dar şi cu plăcerile senzuale. Este o culoare recomandată pentru produsele “trendy” sau produsele care au nevoie de aprecierea publicului. |
| Roz | moale, dulce, hrănitor, securitate, dragoste. Prea mult roz poate sugera totuşi, inerţie şi copilărie |
| Negru | rafinament, eleganţă, mister, seducţie, este asociată, atunci când este utilizat împreună cu culorile vii, cu ideea de lux, de “Haut Couture” |
| Auriu | prestigiu, lux |
| Argintiu | prestigiu, rece, ştiinţific. Este asociată cu tehnologia şi eficienţa. Este o culoare considerată de cei mai mulţi specific masculină sau high – tech. Totuşi, excesul de gri poate sugera tristeţe şi plictiseală. |
| Maro | este o culoare naturală, care transmite sentimente de putere şi căldură. Este asociată cu pământul şi sofisticarea. Poate fi plictisitoare sau poate evoca sentimentele anilor ’70. |
[1]Sable Paul, Ackay Okan, Color: cross cultural marketing perspectives as to what governs our response to it, Proceedings of ASBBS, volume 17, No. 1, february 2010
Revista electronică de morărit și panificație 
Lasă un răspuns