Efecte ale atacului unor daunatori asupra calitatilor tehnologice si nutritive ale graului (I)

Având în vedere că se apropie recoltatul grâului, iniţiem acum un ciclu de articole dedicat efectului infestării loturilor de grâu asupra valorii biologice şi a calităţilor tehnologice ale acestuia. Pierderile de recolă determinate de dăunători la cereale erau estimate în anii ’90 la 13,9 % din producţia mondială. Acestea reprezentau în jur de 40 % dintr-un total la care mai concurau bolile plantelor şi buruienile[1].

În România, pierderile provocate de atacul de dăunători la grâu erau estimate în aceiaşi perioadă, undeva la cca 9 % din totalul recoltei, reprezentând 32 % din totalul daunelor provocate de boli, buruieni şi dăunători[2].

Efectele atacului de dăunători asupra valorii nutritive şi calităţii tehnologice a grâului sunt relativ puţin studiate la noi în ţară.

În ultimii ani, am remarcat o serie de preocupări salutare în această direcţie din partea unui colectiv de cadre didactice şi cercetători de la USAMVB Timişoara, coordonat de dna Lavinia Mădălina Micu.

Aceştia au studiat efectele atacului de Rhizoperta dominica asupra valorilor nutritive ale grâului şi au ajuns la o serie de concluzii interesante pe care le sintetizăm mai jos. Atacul de Rhizoperta dominica face parte din fenomenul cunoscut sub numele de “infestare ascunsă” a masei de cereale, tocmai datorită faptului că acesta se desfăşoară în interiorul bobului de grâu. Odată instalată infestarea, aceasta este dificil de combătut sau de stăpânit şi implică o serie de costuri sau tratamente destul de neplăcute. Într-o avertizare datată 1 iunie 2010, Ministerul Agriculturii prin structurile sale teritoriale, recomanda ca măsură preventivă pentru instalarea infestării cu o serie de dăunători de depozit, printre care şi Rhizoperta d. utilizarea anumitor insecticide (Actellic 50 EC, Helarat 5 EC, Dackillin) în doze de 50 – 100 ml/mp[3]. O variantă mai blândă, din categoria tratamentelor termice menite să înlocuiască fumigările cu bromură de metil a fost studiată într-o moară de 11500 mp din Italia şi a implicat ridicarea temperaturii masei de cereale infestate până la 55 0C timp de 30 de ore[4].

În decursul unei singure luni, Rhizoperta d. determină o scădere semnificativă a conţinutului de lipide din grâu, mergând până la 25 % faţă de valoarea iniţială, funcţie de mărimea atacului. Conţinutul în acizi graşi scade corespunzător, dintre aceştia, acizii palmitic, oleic şi stearic fiind degradaţi într-o proporţie mai mare[5]. Au loc scăderi semnificative şi în conţinutul de aminoacizi esenţiali, în special valină, izoleucină şi histidină, dar şi la nivelul unor aminoacizi neesenţiali, aşa cum este prolina[6]. Conţinutul de tocoferol (vitamina E) scade cu până la 0,6 %, funcţie de gravitatea atacului[7], iar conţinutul în vitamine hidrosolubile cu valori cuprinse între 18 % (pentru vitamina B1) şi 49 % (pentru vitamina B2)[8].

Un studiu publicat în 1997 de Sánchez-Mariñez şi colab. în ceea ce priveşte efectul atacului atacului de Rhizoperta d. asupra calităţilor tehnologice ale grâului releva o serie de modificări semnificative ale randamentului în făină, gradului de extracţie, conţinutului în proteină şi substanţe minerale, pH-ului, indicelui de aciditate, culorii, temperaturii de gelatinizare, timpilor de dezvoltare şi stabilitate farinografici, înălţimii şi volumului pâinii (tabelul 1)[9].

Tabelul 1

Modificări ai unor parametri de calitate ai grâului şi făinii în urma

atacului de Rhizoperta dominica (după Sánchez-Mariñez şi colab., 1997)

Parametru

0 zile

90 zile

180 zile

0 insecte/Kg

571 insecte/kg

551 insecte/kg

Randament (%)

70,9

69,4

61,2

Conţinut de umiditate (%)

8,0

10,7

10,0

Conţinut de proteină (%, grâu – măciniş integral)

11,3

10,7

11,8

Conţinut de proteină (%,făină)

8,4

8,0

7,6

Cenuşă

0,48

0,45

0,42

pH

6,2

6,0

5,5

Indice de aciditate

23,5

29,8

40,7

Temperatura de gelatinizare (0C)

59

59

62

Timp de dezvoltare (min)

3,2

3,0

2,3

Stabilitate (min)

15,2

10,1

10,1

Înălţimea pâinii (cm)

6,6

7,0

5,6

Volumul pâinii (cm3)

568

521

407

Bibliografie:

[1] Oerke E C; Dehne H W; Schonbeck F; Weber A, 1994, Crop production and crop protection – estimated losses in major food and cash crops, Elsevier, pp. 808.

[2] Blidar C.F., 2006, Fitopatologie, curs, pg. 9, Facultatea de Ştiinţe, Universitatea Oradea, http://bioresearch.ro/stiinte/download/biologie/Blidar.C.F.Fitopat.Curs.pdf

[3] MADR, DADR Ilfov, Unitatea Fitosanitară Ilfov, Buletin de Avertizare nr. 51/01.06/2010

[4] Folosirea temperaturilor ridicate pentru controlul insectelor în mori, Actualităţi în Industria de Morărit – Panificaţie, nr. 2, pg. 13, 2009

[5] Micu Mădălina Lavinia, Petanec Doru Ion, 2009, Research regarding changes in lipids and fatty acids in the wheat grain after infestation by Rhizoperta dominica, Research Journal of Agricultural Science, 41 (1), p. 251 – 254.

[6] Micu Lavinia, Petanec D., Radu Florina, Pălăgeşiu I., 2008, Research on the amino-acid changes in the wheat grain after infestation by Rhizoperta dominica, Research Journal of Agricultural Science, 40 (1), p. 445 – 450.

[7] Micu Mădălina Lavinia, Petanec Doru Ion, 2009, Changes in the fat-soluble vitamin e (tocopherol) in stored wheat after infestation by Rhizoperta dominica F., Romanian Agricultural Research, Nr. 26, pg. 75 – 77.

[8] Micu Mădălina Lavinia, Petanec Doru Ion, Camelia Giuchici, 2009, Research Concerning the Changes in HydroSoluble Vitamins in the Wheat Grain After a Month Attack by Rhizoperta Dominica, Bulletin UASVM Agriculture, 66 (1), pg. 117 – 120.

[9] R. I. Sánchez-Mariñez, M. O. Cortez-Rocha, F. Ortega-Dorame, M. Morales-Valdes, M. I. Silveira, 1997, End-Use Quality of Flour from Rhyzopertha dominica Infested Wheat, Cereal Chem. 74(4):481–483

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s