Efecte ale atacului unor daunatori asupra calitatilor tehnologice si nutritive ale graului (II)

Cercetările noastre în ceea ce priveste efectul atacului de dăunători asupra calităţii grâului românesc din recoltele 2002 – 2010, au evidenţiat existenţa unei relaţii semnificative de corelare între procentul de boabe atacate de dăunători şi majoritatea parametrilor de calitate ai grâului. Practic, singurul parametru de calitate al grâului care nu se corelează semnificativ cu conţinutul de boabe atacate de dăunători este cifra de cădere (v. tabel).

Din tabel, se observă că pe măsură ce procentul de boabe atacate de dăunători creşte, masa hectolitrică scade. Acest fenomen este determinat de efectul atacului dăunătorilor asupra geometriei boabelor pe de o parte şi de efectul asupra greutăţii bobului. Boabele sparte, parţial consumate, determină creşterea volumului spaţiilor intergranulare şi modificarea proprietăţilor mecanice ale masei de grâu. Boabele parţial consumate au o masă specifică mai mică decât cele întregi şi prin urmare, determină obţinerea unei densităţi volumetrice mai mici.

Deşi în multe studii efectul atacului dăunătorilor este asociat cu o creştere a umidităţii bobului, noi am obţinut la nivelul perechii “boabe atacate de dăunători – umiditate”, o corelaţie negativă. Prin urmare, boabele atacate de dăunători tind să aibă o umiditate mai mică. Creşterea umidităţii boabelor, raportată în diverse studii, trebuie corelată, probabil, cu metabolismul insectelor, deci cu prezenţa efectivă a acestora în masa de cereale. Ori, parametrul “ % boabe atacate de dăunători” nu ţine neapărat cont de acest aspect. El măsoară efectul atacului la un anumit moment dat, moment în care populaţia de dăunători poate fi deja distrusă. Scăderea conţinutului de umiditate poate fi pusă pe seama unui cumul de factori: pe de o parte, dăunătorii consumă cu precădere endospermul bobului a cărui umiditate este superioară celei a învelişurilor exterioare, iar pe de altă parte, distrugerea integrităţii bobului poate duce la pierderi semnificative de apă prin creşterea suprafeţelor de transfer cu mediul.

Consumul semnificativ al poliglucidelor conţinute în endosperm poate fi o explicaţie şi pentru creşterea conţinutului de proteine odată cu creşterea procentului de boabe atacate de dăunători. Anumite studii au arătat că acest fenomen este valabil pentru grâul integral, în cazul făinurilor provenite din grâne cu valori mari ale procentului de boabe atacate de dăunători, conţinutul de proteină este cu atât mai mic, cu cât amploarea atacului este mai mare (El-Dessouski and El-Kifl 1976, Salunkhe et al 1985, and Girish et al 1975, citaţi de R. I. Sánchez-Mariñez, 1997).

Efectele atacului dăunătorilor sunt cel mai bine simţite la nivelul parametrilor care descriu calitatea glutenului, anume: indicele de deformare şi glutenul index. Indicele de deformare creşte foarte semnificativ pe măsură ce procentul boabelor atacate de dăunători creşte. Glutenul index scade foarte semnificativ pe măsură ce procentul de boabe atacate de dăunători creşte. Totuşi, atacul de dăunători explică doar în proporţie de 25 % variabilitatea parametrului indice de deformare şi de doar 14,4 % pe cea a gluten index. Cea mai mare parte a variabilităţii acestor parametri ţine de acţiunea altor factori, printre care înzestrarea genetică (varietate, soi), fitotehnia aplicata si conditiile climaterice la nivelul perioadei de vegetatie sunt printre cei mai importanţi.