Studiul va fi publicat în ediţia de astăzi a revistei Nature, după cum susţine agenţia de presă France Press. Iniţial, această teorie a fost considerată ca fiind mai degrabă filozofică decât ştiinţifică, având o parte din premise în reflecţiile analiştilor asupra cauzelor care au dus la Revoluţia Franceză (schimbările climatice care au dus la pierderi masive de recoltă şi i-au împins pe ţărani către oraş).
Studiul are la bază corelarea conflictelor apărute între 1950 şi 2004 cu inflexiunile fenomenului El Nino în cazul a 175 de state. Fenomenul El Nino este o oscilaţie periodică care se manifestă în sistemul oceanografic şi climatic al oceanului Pacific, caracterizată prin creşteri semnificative de temperatură şi secetă. El este parte au unui ciclu mai larg care implică şi o perioadă în care sensul modificărilor chimatice se schimbă în sens opus (răcirea semnificativă a vremii şi ploi abundente), cunoscută sub numele de La Nina. Aceste oscilaţii periodice afectează masiv populaţiile din sudul Africii, Asia de Sud Est şi America latină.
Se spune că în ţările tropicale aflate sub influenţa acestor oscilaţii riscul apariţiei de tulburări şi conflicte intern e este de două ori mai mare în perioada El Nino faţă de perioada opusă, La Nina.
Mark Cane, un savant de la Lamont-Doherty Earth Observatory de la Universitatea Columbia din New York, specialist în analiza schimbărilor climatice, afirmă că studiul dovedeşte dincolo de orice dubiu, că schimbările climatice au un impact major asupra tendinţei oamenilor de a lupta şi că este greu de crezut că aceste tendinţe nu vor putea fi extrapolate şi în cazul schimbărilor climatice generate de încălzirea globală
Studiul arată că în ţările ale căror cicluri meteorologice sunt determinate de fenomenele care au loc în interiorul oscilaţiei El Nino – El Nina, riscul unui conflict civil în perioada El Nino este de 6 %, faţă de numai 3 % în perioada La Nina. În acelaşi timp, în cazul ţărilor care nu sunt afectate de aceste oscilaţii, riscul a rămas constant, la 2 %.
Potrivit studiului, El Nino ar fi jucat un rol semnificativ în 21 % dintre războaiele civile care au avut loc în întreaga lume şi în 30 % dintre conflictele apărute în ţările influenţate direct de această oscilaţie. Conform conducătorului studiului, Solomon Hsiang de la Columbia’s Earth Institute, El Nino a fost unul dintre factorii invizibili, dar nu singurul, care a dus la generarea conflictelor intrafrontaliere prin pierderi de recoltă, daune provocate de uragane, răspândirea epidemiilor care au la bază apa. Toate acestea au dus la amplificarea unor fenomene sociale precum: foametea, somajul, inegalitatea sociale, surse pentru resentimente şi diviziune socială. Un alt factor care modulează efectul fenomenului El Nino asupra conflictelor interne este capacitatea guvernelor de a gestiona problemele induse de acesta, însă chiar şi în situaţia în care există un control foarte bun al tuturor acestor factori, efectul El Nino asupra conflictelor civile rămâne semnificativ.
Criza umanitară din Cornul Africii este un exemplu perfect de distrugeri provocate de El Nino, iar previziuni că acest lucru se va întâmpla au existat încă din urmă cu doi ani, dar nimeni nu a luat în serios prognoza.
“Speram ca studiul nostru poate oferi comunităţii internaţionale, guvernelor şi organizaţiilor de ajutorare informaţii suplimentare care vor permite în viitor prevenirea unor crize umanitare care sunt asociate cu conflictu.” a conchis autorul.
Revista electronică de morărit și panificație 
Lasă un răspuns