Poate vă mai amintiti că prin Noiembrie o companie din Finlanda anunța că va scoate pe piață pâinea cu faină de insecte. O astfel de pâine va conține cca 70 de greieri de crescătorie (cca 3 % din greutatea sa). Nu este primul produs alimentar de pe raftul supermarketurilor occidentale care conține insecte: în Elveţia, lanţul de supermarketuri Coop a început să comercializeze în luna septembrie burgeri şi chiftele preparate cu insecte. Această preocupare pentru utilizarea biomasei pentru insecte în alimentația occidentalilor a pornit în urma cu câțiva ani de la Bruxeles, acolo unde specialiștii din industria alimentară și funcționarii europeni au organizat o conferință pentru identificarea unor noi resurse care pot asigura securitatea alimentară a lumii în contextul actualei explozii demografice. În chestiune este implicată și FAO (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie a ONU) care a promovat insectele ca sursă de alimente pentru consumul uman precizând că acestea sunt sănătoase şi bogate în proteine şi minerale. Organizaţia susţine că multe specii de insecte produc mai puţine gaze cu efect de seră şi amoniac decât majoritatea animalelor din ferme, iar creşterea lor necesită mai puţine resurse financiare şi spaţiu.
Cel puțin, pâinea cu insecte nu este o idee tocmai nouă, deoarece ea era utilizată ca remediu extern, în medicina tradițională românească, pentru tratarea anumitor vătămări ale pielii. Astfel, cunoscutul etnograf și istoric Simion Florea Marian (1847-1907) notează în lucrarea sa de la 1903 „Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor urmățoarea rețetă populară
„se piseză Gândaci de turbă, se amestecă cu făină de grâu, se face un fel de cocă din care se face o turtită şi se legă la mână sau picior pe pielea sănătoasă spre a trage beşica cea rea de la faţă, gură, cap, ori din altă parte delicată a corpului”
Revista electronică de morărit și panificație 
Lasă un răspuns