Nature: agricultura urbană, un nou trend în dezvoltarea durabilă a orașelor

Remarcăm un articol din Nature care poate constitui sursă de inspirație și pentru edilii orașelor românești a căror comunități sunt despărțite în mod inestetic și disfuncțional de terenuri virane sau abandonate, intrate în folclorul local prin tot felul de întâmplări triste.

Articolul, sumarizat de noi pentru a nu vă răpi plăcerea de a-l citi în engleză, pornește de la povestea unui teren părăsit, plin de gunoaie și mașini abandonate, de un service auto din nord-vestul Washington DC. Vecinii terenului au crezut inițial că se vor alege cu o problemă în plus, locul fiind terenul ideal pentru înflorirea criminalității specifice comunităților urbane. Însă, organizația non-profit Washington People and Parks a văzut situația ca o oportunitate pentru realizarea unei grădini comunitare. Administrația orașului a sprijinit proiectul și a vândut terenul pentru un dolar către North Columbia Heights Green, o asociație a locuitorilor din sonă și astfel a apărut o fermă urbană.

Zece ani mai târziu, Kate Tully, ecolog agricol de la Universitatea din Maryland și locuitor al cartierului, se ocupă de North Columbia Heights Green împreună cu 25 de rezidenți din zonă. Asemenea multor ferme urbane, grupul lui Tully crește atât de multă hrană încât nu poate consuma totul și împart surplusul de produse cu o bucătărie comunitară locală. Îngrijite respectând metodele de agroecologie, speciile de legume cultivate se influențază reciproc în mod pozitiv și adaugă nutrienți în sol. Eforturile comune au condus la realizarea uneia dintre cele mai productive ferme urbane din oraș, precum și la implicarea anuală a cca 100 de participanți în plantarea, întreținerea și activitățile specifice grădinii. Cercetările sociologice realizate în rândul comunităților implicate în activități de agricultură urbană sugerează că aceasta crește consumul de fructe și legume în rândul participanților activi.

 

În orașele din Statele Unite supermarketurile s-au retras în zone mai bogate, lăsând rezidenții cartierelor sărace cu puține oferte de produse proaspete, în general, prin intermediul magazinelor de cartier care oferă adesea mărfuri scumpe și de proastă calitate. O agricultură urbană bine poziționată poate completa strategiile de acces la alimente în aceste deșerturi alimentare urbane, unde este extrem de dificil să cumperi alimente sănătoase.

Un hamburger la un restaurant fast-food poate costa un dolar, însă un mic pachet de morcovi sau mere tăiate costă de trei ori mai mult. Astfel, produsele cultivate în grădinile urbane contribuie la combaterea deficiențelor accesului la alimente de calitate.

Reconversia terenurilor nefolosite pentru a consolida coeziunea socială, a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea comunității, respectiv pentru a crește biodiversitatea agro-alimentară este o propunere atrăgătoare, însă aceste ferme se confruntă deseori cu bariere multiple, cum ar fi: valori extreme în alcalinitatea sau aciditatea solului, contaminarea solului și accesul la apă.

Începând cu anul 2008, agenții de planificare și agențiile de dezvoltare urbană promovează în mod activ agricultura urbană după o creștere a disponibilității terenurilor neutilizate, iar dezvoltarea inovatoare a apărut ca o modalitate de a revitaliza siturile industriale abandonate și de a crește legăturile comunității în contextul încetinirii creșterii economice.

 

Agricultura urbană poate crește biodiversitatea și spațiul verde, acționând ca insule într-o mare de beton, atrăgând plante native, polenizatoare și o varietate de animale mici. De exemplu, grădinile amplasate în zonele urbane au o abundență mai mare de nevertebrate. De asemenea, ele facilitează scurgerea apei și reduc efectul de insulă termică urbană. Agricultura urbană poate, de asemenea, să sporească rezistența la șocurile alimentare prin reducerea costurilor de producție în timpul sezonului de cultură și prin depășirea oricărei perturbări a distribuției alimentelor. Fermele și grădinile urbane înfrumusețează comunitățile, sporesc relațiile și servesc drept punte pentru a accesa serviciile sociale, inclusiv educația nutrițională, dezvoltarea tineretului și formarea profesională.

În Milwaukee, unde 53% dintre bărbații de culoare au rămas șomeri în 2009, ferma urbană nonprofit Growing Power a creat 150 de locuri de muncă pentru rezidenții cu venituri mici, inclusiv pentru deținuți. Orașul New York găzduiește cel mai mare număr de grădini urbane din Statele Unite. Green Thumb, o organizație care a condus eforturile de dezvoltare a agriculturii urbane în New York City înca din 1978, supraveghează mai mult de 550 de grădini urbane din tot orașul. Activitatea acestuia a început atunci când activiști și voluntari au curățat locuri abandonate, astfel încât să poată planta grădini comunitare. Acum, grădinile comunitare din New York acoperă 100 de acri de teren, în special în zone cu venituri scăzute, iar aproape trei sferturi din grădini includ și o componentă agricolă urbană unde sunt cultivate plante comestibile.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s