Încalzirea globală este o certitudine chiar dacă politicienii și specialiștii nu se pun încă de acord asupra cauzelor care o provoacă. Fie că trecem printr-un ciclu natural de încălzire globală, fie că activitățile antropice determină modificări semnificative ale climei globale, această certitudine trebuie să ne facă să reflectăm la impactul pe care schimbarea climei o va avea asupra productivității și calității culturilor noastre agricole.
Știm cu certitudine că în trecutul biologic al speciilor vegetale de pe Terra au mai existat perioade de încălzire sau răcire globală. De exemplu, la mijlocul Cretacicului (120 – 90 milioane de ani în urmă) specii astăzi tropicale, precum arborii de pâine, se întindeau până în Alaska, iar la începutul Eocenului (acum 50 de milioane de ani) în zona din jurul Angliei creșteau palmieri. Speciile actuale au făcut dovada adaptării la un climat mai rece trecând prin glaciațiunile Pleistocenului (2 500 000 -11 500 ani în urmă). Este adevărat că pentru a compara situația temperaturilor globale de acum, ar trebui probabil să ne raportăm la o perioadă geologică foarte îndepărtată (mijlocul Miocenului, adică cu 15 milioane de ani în urmă) (Elizabeth Kolbert, A 6-a extincție. O istorie nenaturală a Pământului”, 2016, Ed. Litera)
Nu este clar dacă genomurile vegetale mai păstrează memoria unor caracteristici valoroase care să susțină adaptarea actualelor specii la temperaturi mai mari. Nu este exclus ca fenomenele asociate acestei adaptări să presupună o serie de schimbări de metabolism, producerea unor proteine speciale etc, adică tot felul de lucruri a căror impact efectiv să nu-l putem să-l cuantificăm deocamdată.
În acest moment, în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris (2015), se fac eforturi de limitare a încălzirii globale la un nivel situat sub 2 °C față de nivelul preindustrial. Un grup de cercetători a publicat recent o analiză a impactului pe care încălzirea globală l-ar putea avea aupra recoltelor de grâu din întreaga lume. Rezultatele acestora arată că, în lipsa unor schimbări în structura soiurilor de grâu cultivate sau a managementului recoltelor, producția globală estimată de grâu va scădea cu 2,3 % până la 7,0 % în cazul scenariului unei încălziri medii de 1,5 ° C și cu 2,4 % până la 10,5 % în cazul scenariului unei încălziri medii de 2,0 ° C. Impactul asteptat asupra producției de grâu variază spațial: recoltele din regiunile mai calde sunt mai susceptibile de a fi reduse decât cele din regiunile mai reci. Autorii apreciază că frecvența recoltelor slabe va crește, la fel și variabilitatea productivității de la un an la altul. Aceste fenomene vor avea loc în zone caracterizate de densitate demografică mare, dependente practic de productivitatea agricolă. Impactul global estimat al încălzirii cu mai putin de 2 ° C asupra producției de grâu va afecta securitatea alimentară pe tot globul, dar și prețurile și comerțul cu alimente.
Un alt factor deloc de neglijat aflat în raport cu încălzirea globală este reprezentat de frecvența atacului insectelor. Dăunătorii principalelor recolte agricole (grâu, porumb, orez) determină deja pierderi ale culturilor agricole estimate undeva în intervalul 5 – 20 % din recoltă. Folosind modele validate deja între creșterea temperaturii mediului, creșterea populației de insecte și creșterea ratelor metabolice ale acestora unii autori anticipează că o crestere cu un grad a temperaturii globale va determina creșterea cu 10 – 25 % a pierderilor determinate de insecte la recoltele de grâu, porumb și orez. Acest impact va fi mai pronunțat exact în regiunile temperate, acolo unde se produce cea mai importantă parte din aceste recolte la nivel mondial, respectiv acolo unde trăiește cea mai mare parte a populației lumii.
Revista electronică de morărit și panificație 
Lasă un răspuns