Unul dintre făuritorii pâinii românești s-a mutat în cer!

S-a stins în aceste zile prof. dr. ing. Gheorghe Moldoveanu unul dintre oamenii a cărui viață se împletește cu crearea și extinderea industriei de morărit și panificație românești. Domnul profesor lasă în urmă o creație unică constituită din lucrări de cercetare, manuale și monografii originale care vor constitui, cu siguranță, o sursă pertinentă pentru toți cei care vor dori în viitor să cunoască meandrele formării și dezvoltării industriei de morărit și panificație românești. Vă prezentăm mai jos un citat, care nouă ni se pare de actualitate, dintr-una dintre lucrările sale, după care vom reveni cu o serie de elemente biografice.

„Nu trebuie uitat că pâinea românească face parte din „drapelul producției naționale, deținând întâietatea și trebuie să i se acorde atenția cuvenită. Este de neadmis alterarea ei cu influențe externe neavenite. Pâinea trebuie să rămână „curată”, gustoasă , hrănitoare, sănătoasă, fără tendința falsificării, respectiv denaturării, ceea ce se numește modern și înșelător „sofisticare”, crezându-se a fi ceva perfecționat, superior etc! Respectarea tradiției și obișnuințelor în alimentația cu pâine – în care nu se permite adoptarea vreunei „mode”- garantează pe deplin succesul industriei de panificație românești.

Socot că renunțarea, chiar și în parte la procedeele tehnologice autohtone, precum și la sortimentele intrate în obișnuința românilor constituie o gravă eroare, transformând pâinea, în esența ei, din aliment sacru, util, plăcut și salubru, intr-unul îndoielnic, fără valoare nutritivă, fără gust și aromă, devenit nociv. Elementele de noutate demne de a fi preluate de la alte comunități trebuie adaptate, în timp, la obișnuințele locale, cum au procedat înaințașii noștri, amprenta tradiției având un important rol. Am spus-o în cărțile mele de tehnologie și o repet cu acest prilej, anume că, adoptarea unor procedee noi, moderne, depinde de o serie întreagă de considerente, printre care este esențial ca gustul și caracteristicile de bază ale pâinii să nu fie modificate negativ. Iar dacă problema se pune că „existăm numai dacă deținem pasul cu ceielalți” nu trebuie să ne descotorosim de identitate. Tot atât de grav, dacă nu chiar mai mult, este și faptul că la fabricarea pâinii se utilizează actual nenumărate substanțe chimice, fie pentru așă-zisa ameliorare, fie în alte scopuri. Amelioratorii din această categorie nu fac decât să mascheze calitatea proastă a făinii și nepriceperea brutarului, în dauna sănătății consumatorului. Mă întreb: cum de organismele în drept au aprobat utilizarea în industria alimentară a circa 200 de aditivi chimici (E-uri), din care peste 50 la produsele de panificație?”

(Gheorghe Moldoveanu, Brutării din Bucureștii de odinioară, pg. 20, carte apărută sub egida ROMPAN, București, 2007)

Elementele biografice descrise mai jos împletesc informații din articolul publicat de Prof. Stelian Grigore din Țintești (Buzău) pe Omniscop.ro cu informații preluate din diveerse surse așa cum ar fi prezentările de pe coperta anumitor cărți publicate de prof. Moldoveanu.

Gheorghe Moldoveanu s-a născut la 15 ianuarie 1924, în satul Ţinteşti, comuna Ţinteşti, judeţul Buzău, fiind al doilea copil, din cei patru ai familiei Vasile şi Neacşa Moldoveanu. Tatăl, de profesie lăcătuş-mecanic, provenea din Transilvania (Mureş), iar mama era de fel din Ţinteşti, fiica lui Neagu Ichim.
A urmat primele şapte clase în satul Ţinteşti, având ca învăţător pe renumitul educator Ion Neagu.
După absolvirea primelor şapte clase, cu merite deosebite, a fost înscris la Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău. Boierul luminat şi generos, ing. Claudiu Mititelu, pe atunci director C.A.M. – Regia Tutunului, cunoscând posibilităţile modeste ale familiei şi dorinţa elevului Gigi de a învăţa, s-a oferit să-l ajute ca să urmeze cursurile liceale, plătindu-i taxele şcolare.
După terminarea liceului, între 1944 şi 1946, funcţionează ca învăţător suplinitor la Şcoala din Ţinteşti.
În perioada 1946 – 1948, îşi satisface stagiul militar. Din 1948 şi până în 1951, urmează cursurile de învăţământ superior ale Institutului de Industrii Alimentare (Secţia de Morărit-Panificaţie), pe care le absolvă ca şef de promoţie.
Din 1951, până în 1954, desfăşoară activitate didactică, mai întâi ca asistent universitar în cadrul Institutlui absolvit, iar apoi, ca profesor la Şcoala Medie tehnică de Industrie alimentară Bucureşti.
În perioada 1954 – 1965, activează în Ministerul Industriei Alimentare – Direcţia Generală a Panificaţiei şi Produselor Făinoase.
Din 1965, se transferă la Institutul de Cercetări Alimentare, unde lucrează ca cercetător ştiinţific principal, până la pensionare, în 1984.

În anul 1974 obține titlul științific de doctor în industria de morărit și panificație.

În perioada 1975 -1979 a redactat, sub egida Academiei de Stiințe Agricole și Silvice, revista periodică „Noutăți în morărit, panificație, produse făinoase, devenită în perioada 1980 – 1985 „Documentare curentă în industria morărit, decorticat, panificație, produse făinoase”.

Omul de ştiinţă Gheorghe Moldoveanu este autorul a şapte inovaţii şi a peste o sută de cărţi, manuale școlare, broşuri şi a numeroase articole.
Dintre lucrările sale de excepţie amintim:

Cartea brutarului, Tehnologia panificaţiei, Panificaţia modernă, Tehnologia produselor făinoase, Arta brutăritului românesc, Dicţionar explicativ şi îndreptar pentru Industria Panificaţiei şi a Produselor Făinoase, Panificaţia românească, de la artizanat la industrie, Brutari din Bucureștii de odinioară, Brutării din Bucureștii de odinioară etc.

A fost fondatorul manifestării anuale de breaslă „Întâlnirea Brutarilor” și inițiatorul unor proiecte care-și caută și acum sprijin și susținători: Muzeul Panificației sau Monografia industriei românești de panificație. În acest context, a donat Muzeului judeţean Buzău peste şase sute de documente, obiecte şi cărţi ce vizează industria morăritului şi panificaţiei.

‘Pentru activitatea fructuoasă desfăşurată de-a lungul anilor, a primit numeroase titluri şi diplome, în semn de preţuire şi recunoştinţă.
În 1964, a fost distins cu „Medalia Muncii“.
Asociaţia Specialiştilor în Morărit şi Panificaţie (A.S.M.P.) i-a atribuit „Diploma de onoare“ pentru merite deosebite în dezvoltarea cercetării româneşti, în industrializarea cerealelor şi a produselor derivate, devenind membru de onoare al acesteia. Profesorul Gheorghe Moldoveanu a fost menționat încă din anul 1966 în Dicționarul specialiștilor în știința și tehnica românească, apărut la Ed. Tehnică, precum și în volumul „Oameni de azi, Oameni de ieri, apărut la Ed. Evenimentul Românesc în anul 2001.

Omul de ştiinţă Gheorghe Moldoveanu a avut şi preocupări în domeniul literar-artistic. A publicat, în 2008, volumul de cântece şi versuri „Cinstire pâinii româneşti şi făuritorilor ei“, volum care include Imnul și Hora Brutarilor. A mai realizat, în colaborare, un volum de versuri închinat satului său natal, „Dor şi dor”,  în 2010.


Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Propulsat de WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: