Exclusiv! Medicul Adina Alberts renunță la tot pentru a deveni crestător principal la Mamela Pan!

Există un moment tehnologic în meseria noastră în care anumite greșeli pot fi salvate tocmai de măiestria chirurgului plastician. Mă refer desigur la momentul crestării aluatului, atunci când, prin mici ajustări ale crestăturilor (profunzime, orientarea în plan, formă, număr) poate fi salvat un aluat prea slab sau prea tare sau o abatere de la geometria standard a produsului, astfel încât, la final, consumatorul de pâine să aibă și el pe ce pune mâna. În ciuda stăpânirii acestor tehnici, nu am văzut însă brutari care să dea iama la conferințele medicilor și să-și dea cu părerea despre mastopexie sau lifting facial. Deși, va asigur că mulți dintre ei au ochiul poate mai bine format!

În schimb, trăim un asalt susținut al medicilor de studio asupra meseriei noastre. Vedeți voi, medicii sunt o tagmă de specialiști care se pricep atât de bine la toate, încât primul lucru pe care au avut grijă să-l facă a fost acela de a nu-și permite unii altora să-și dea cu părerea pe specialitățile lor. Chirurgul operează, dar operațiile „reușite” sunt confirmate de legiști, medicul de familie te trimite la specialist, ginecologul nu se bagă peste urolog, ba chiar urologul nu se bagă peste nefrolog ș.a.m.d. Medicina este o profesie atât de bine blindată în interiorul ei încât marile spirite sunt tentate uneori să se exprime pe din afară. Cum face și distinsa doamna Adina Alberts refugiată din covidul conjugal, în vidul de pregătire culturală și științifică care se numește în zilele noastre presă quality.

Nu știu ce mari realizări o recomandă pe dna Alberts, dar cel puțin opiniile ei despre pâine sunt de o ignoranță înfiorătoare. Doamna citează cu tact, dicție și impetuozitate din surse obscure cu aerul că dictează din tratatul de științe alimentare și toxicologie:

• o bună parte din pâinea din comerț e aditivată cu substanțe periculoase (emulgatori, acidifianți și agenți de înălbire precum Clorul, Peroxidul de acetonă sau Peroxid de benzoil;
• De departe cea mai surprinzătoare substanță care se găsește în pâinea de zi cu zi este Azodicarbonamida, cunoscută și ca ADA, ADCA sau azoformamidă. Despre ADA e bine să știți că este un compus chimic de culoare galbenă, un praf inodor. I se mai spune „substanță chimică tip covoraș de yoga” (lb En. Yoga Mat) datorită utilizării sale pe scară largă în materialele plastice spumate.
• Despre ADA mai trebuie să știți că determină apariția ETIL CARBAMATULUI, o substanță cancerigenă care se găsește în cantități proporțional mai mari cu cât s-a adăugat mai mult ADA. Toxicitatea acestuia crește și mai mult dacă pâinea este prăjită.
• Normele privind folosirea agenţilor de maturizare şi de albire prevăd următoarele:  orice făină, în afară de făina integrală, poate conţine una sau mai multe din substanţele următoare: acid ascorbic, bromat de potasiu, persulfat de amoniu, persulfat de potasiu, fosfat monocalcic, dioxid de clor (cu conţinut volumic de maxim 20 % clor), azodicarbonamidă, peroxid de acetonă; orice făină, în afară de cea integrală, poate conţine peroxid de benzoil; orice făină, în afară de cea integrală, destinată preparării biscuiţilor şi produselor de patiserie poate conţine clor. Astfel că atât timp cât legea permite asemenea toxine în compoziția pâinii din comerț, dacă vrem să rămânem sănătoși, nu ne rămâne decât să ne cumpărăm făină organică și să ne preparăm pâinea în casă.

Cum stau în realitate lucrurile?

Utilizarea aditivilor alimentari în industria alimentară europeană se supune unei reglementări unice (deci nu există practici sau politici nationale specifice) și e condusă de Regulamentul 1333/2008. Orice aditiv nou introdus trebuie aprobat de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA), în urma unei proceduri de testare la fel de riguroase și de îndelungată în timp precum cea aplicată în cazul medicamentelor.

Legislația europeană permite adaosul în făină doar a acidului ascorbic, L-cisteinei și a acidului fosforic și a sărurilor sale. Deci, exclus clor, peroxid de benzoil, peroxid de acetonă sau azodicarbonamida. Doamna Alberts a preluat aceste denumiri din literatura conspiraționistă nord-americană, piața americană fiind o zonă în care acești aditivi sunt permiși. Asta nu înseamnă însă că aceste făinuri, contaminate din perspectiva legislației europene, pot ajunge pe piața românească. EFSA urmărește cu cerbicie livrările de făină americană căutând tocmai acest tip de aditivi. Dacă nu mă credeți pe cuvânt faceți o simplă căutare pe portalul EFSA și o să vedeți cantităti importante de făinuri contaminate cu acești aditivi oprite de-a lungul timpului în diferite vămi din UE.

În experiența mea de 18 ani în această industrie nu am întâlnit nici un morar sau brutar care să utilizeze acești aditivi și nici nu cunosc în piață furnizori de ingrediente pentru industrie care să-i aibă în listă și să-i promoveze. Prin urmare, consider afirmațiile doamnei Alberts nule din punct de vedere științific, iar citarea în text a unei fraze cu caracter normativ, pretinzând că aceasta ar aparține unei reglementări legale în vigoare care permite utilizarea acestor aditivi este în mod clar un fake news.

Deci, din acest punct de vedere doamna Alberts poate să stea liniștită, industria românească de morărit și panificație este foarte departe de a-i face concurență neloială la bagat plastic în populație. Evident, admir indulgența aproape moldovenească pentru băuturiile alcoolice fermentate ca principală sursă de carbamat de etil în viata românului, mai ales la un popor ca ăsta, care fermentează tot ce prinde și apoi distilă clandestin în fundul curții prin tehnici personale. Întodeauna, pâinea este problema, nu băutura!

Evident, doamna nu incriminează aici doar aditivii menționați mai sus. Se leagă de emulgatori, acidifianți etc. Problema este că o mulțime de medicamente, suplimente alimentare și unguente pe care inclusiv dânsa le prescrie zilnic conțin aceiași aditivi ca și alimentele, uneori în cantități comparabile cu cele furnizate de alimente. Doamna nu pare să aibă însă o problemă cu asta, acești aditivi sunt cancerigeni doar când vin din pâine!

Atacul doamnei Alberts la adresa industriei de morărit și panificatie face parte din același context social care contestă vaccinarea, tehnologia 5G, coronavirusul și pandemia, care inventează virtuți inexistente popoarelor pe criterii genetice sau lingvistice (v. tunelurile din Bucegi și protocronismul românesc în general) vântură tot felul de adevăruri pseudo-științifice, teorii conspiraționiste sau interpretări contra-factuale ale istoriei și evenimentelor sale. Nu are nimic de-a face cu știința sau profesionalismul adevărat. În tot acest timp milioane de muncitori și specialiști ai industriei de morărit și panificație de pe planetă se luptă să ducă valorile acestei meserii mai departe: este suficient să deschideți Google Scholar și să căutați prin literatura de specialitate. O să fiți uluiți de energia și entuziasmul cercetătorilor din domeniu, de imensul potențial pe care produsele din cereale îl au în a preveni și chiar trata problemele actuale de sănătate ale populatiei, ele fiind, de fapt, o parte a soluției, nicidecum parte a problemei.

Sfatul meu pentru doamna Alberts este să se limiteze la a transforma roșeața de la sulfamidă în roșeață de fată timidă. Dacă ține cu tot dinadinsul să alăture acestei industrii ne vom organiza corespunzător pentru a-i găsi un loc de muncă pe măsura măiestriei sale exact la firma din titlu!