Calitate vs. cantitate. Cum stăm cu noua recoltă de grâu în sudul țării

Cantitatea și prețul

Foarte multe controverse însoțesc recolta de grâu de anul acesta.  Probabil că principala sursă de incertitudini legate de așteptările pe care trebuie să le aibă fermierii și procesatorii de grâu își are originea tocmai în contextul economic global, dominat de reducerea activității economice, a consumului, a tranzitului de mărfuri etc. România se află în fața unei recolte de grâu estimată ca fiind cea mai slabă din ultimi opt ani, consecință a secetei prelungite din lunile octombrie – martie. Multiple surse vorbesc de o producție națională situată undeva în intervalul 5,5 – 6,5 milioane de tone, în scădere cu aproape 4 milioane de tone față de anul trecut. Este adevărat, voci mai optimiste vorbesc despre o recoltă de până la 7,7 milioane de tone. Urmărind bloguri și site-uri care vehiculează diverse cifre legate de volumul recoltei am văzut destul de multă încrâncenare. Orice evaluare optimistă este însoțită de comentarii care acuză enunțătorul că este de partea traderilor, iar orice evaluare pesimistă este bănuită de un interes ascuns de partea fermierilor. Cu certitudine, din atmosfera pieței, fermierii se așteaptă la creșteri semnificative ale prețurilor grâului, motiv pentru care anul acesta a marcat probabil cele mai mari prețuri de achiziție ale grânelor direct de la recoltă din ultimii 30 ani, peste 0,7 lei/kg la grâul luat direct din câmp. Prețul a crescut ușor, dar ferm, ajungând în acest moment în sudul țării undeva la 0,77 – 0,8 lei/kg. La baza acestei creșteri stau câteva lucruri inedite: așteptările multor fermieri care cred că prețul va ajunge chiar si la 1 leu/kg în toamnă, motiv pentru care fac tot posibilul să stocheze cantități semnificative de grâu, dar și creșterea concurenței între achizitorii de pe piețele locale în condițiile în care foarte mulți intermediari din Dobrogea, Sudul Moldovei, Ialomița și Călărași (zonele cele mai afectate de secetă) s-au repezit să achizitioneze grâne din zonele mai puțin afectate (Giurgiu, Teleorman, Oltenia), dublând practic numărul de oferte de achiziție din aceste zone.

 Necesarul de grâu pentru industria de morărit și panificație autohtonă este estimat la cca 2,7 milioane de tone, cu un plus de cca 1 milioan de tone dacă adăugăm aici și necesarul pentru industria furajelor și a altor industrii care procesează cereale, încă 450 000 – 500 000 de tone de grâu necesar pentru însămânțarea viitoarei culturi. Practic, discutăm de un necesar strategic de cca 4,5 milioane de tone de grâu pentru toate nevoile țării.

Din analiza acestor date putem presupune că România va avea un disponibil de export de cel puțin 1 milion de tone de grau, în scădere semnificativă față de cantitatea exportată din recolta anului trecut, estimată de agențiile Uniunii Europene la 5,3 milioane de tone. Dar, va fi totuși un disponibil…

Pe plan mondial Consiliul Internațional al Cerealelor (IGC) estima la mijlocul lunii iunie o producţie mondială record de cereale, cu creșteri de 4 milioane de tone la grâu. Practic, seceta din România și unele zone de la Marea Neagră nu se va face simțită în disponibilul mondial, ceea ce ar putea contribui la stabilitate a prețurilor. Perspectivele recoltei de grâu din Rusia sunt favorabile, fară scăderi semnificative în raport cu recolta anului 2019, ceea ce ar putea să tempereze potențialul de valorificare la prețuri superioare ale recoltei de grâu românesc. Opinia mea este că prețul grâului din noua recoltă nu va trece de valoarea maximă înregistrată în urmă cu câteva luni pentru grâul din vechea recoltă, iar un preț de 1 leu pe kilogram este dificil de atins în toamnă. Dacă un astfel de scenariu este posibil, probabil că el va fi creat mai degrabă de reglementări și tulburări ale piețelor generate de o eventuală acutizare a crizei pandemice (cote de export introduse de unele state, prudență în fața realizării de tranzacții din partea deținătorilor de stocuri, blocaje ale transportului de mărfuri, refugierea speculativă în bunuri ușor de valorificat a deținătorilor de lichidități etc).

Calitatea

Cel putin pentru sudul țării, din datele pe care le deținem până în acest moment, nu există probleme semnificative cu calitatea grânelor. O sinteză a datelor noastre bazate pe analiza câtorva zeci de probe din diverse surse din zona Giurgiu – Teleorman arată că până la această dată parametrii de calitate ai grâului au caracteristice următoarele valori medii:

Umiditatea: în intervalul 11 – 11,5 %, sub valorile medii ale anului trecut.

Masa hectolitrică: media este de 78 – 79 kg/hl, peste media anului trecut când la recoltă toata lumea s-a repezit să vânda grâne cu 70 – 75 kg/hl

Conținutul de proteină: 12,5 – 12,9 %. Opinia noastră este că nu vor fi probleme cu acest parametru, valorile pot fi ușor mai mari decât cele de anul trecut. Continutul de gluten umed, în medie peste 26 – 27 %, urmează aceiași tendință.

Activitatea proteolitică (exprimată prin diverse metode precum indicele de deformare sau gluten index) este medie. Valoarea parametrului gluten index pe probele analizate de noi are o medie de 80, dar aceasta poate fi afectată de faptul că grânele nu sunt încă maturizate din punct de vedere al calității glutenului. Intuim, pe baza datelor pe care le avem, o activitate proteolitică la grânele de anul acesta peste media anului trecut, dar fără să ridice probleme semnificative cu privire la valorificarea în industria de panificatie.

Activitatea amilazică: nu ridica probleme, practic, la nivelul celor câteva zeci de probe de grâu analizate de noi, doar două au avut cifre de cădere în jurul valorii de 180 secunde. Totuși valoarea medie a probelor analizate pentru parametrul cifră de cadere a fost undeva pe la 315 secunde, o scădere ușoară față de valorile medii multianuale pe care le-am înregistrat noi pentru această perioadă de analiză a calității grânelor (cca 336 – 340 de secunde).

În concluzie, cel puțin pentru zona Giurgiu – Teleorman, calitatea grâului de panificație nu ridică probleme semnificative din punct de vedere al niciunui parametru de calitate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Propulsat de WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: