Analiză. Sunt produsele agroalimentare originare din Ucraina periculoase pentru sănătate?

Context

Ulterior invaziei ruse din Ucraina parlamentarii UE au aprobat o schemă temporară de liberalizare a a comerțului care implică suspendarea tarifelor și cotelor la importurile de produse agroalimentare până în iunie 2023. Această schemă intervine pe fondul existenței din 2016 a unui acord de liber schimb între cele două entități (DCFTA) care acoperea peste jumătate dintre produsele agricole ale Ucrainei. Deși pornită cu entuziasm, find un exemplu al solidarității europene în fața războiului criminal al Rusiei, schema a ajuns să fie supusă unor critici din ce în ce mai intense în toate țările vecine Ucrainei. Aceste critici sunt susținute de fermierii locali care își văd marjele de profit puternic afectate de afluxul de produse agroalimentare provenite din Ucraina. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, citat anul trecut de Politico, privind produsele ucrainene care fac obiectul acordului de liber schimb, UE a înregistrat o „creștere semnificativă a importurilor de… păsări de curte, ouă, lapte praf, unt, zaharuri, amidon, tărâțe și unele cereale”.

Comisarul european al agriculturii, polonezul Wojciechowski, a spus că o decizie cu privire la introducerea de tarife la produsele alimentare „va depinde de mulți comisari… dar părerea mea este că există o problemă. Acolo unde aceste exporturi au crescut în mod clar, voi vorbi în favoarea introducerii restricțiilor la import.” „Cunosc preocupările fermierilor și văd problema”, a spus Wojciechowski, ca răspuns la o întrebare legată de potențiala abordare de către Comisie a problemei importurilor de alimente din Ucraina care, în loc să fie exportate în altă parte prin căile de solidaritate, rămân blocate în regiunile de graniță ale Poloniei. „Ajutorarea Ucrainei este prioritatea noastră strategică și acest lucru este dincolo de orice discuție. Este o chestiune de securitate, dar pentru unele produse, această politică va trebui revizuită. Importurile unor produse agricole au crescut într-adevăr de câteva ori după deschiderea comerțului cu Ucraina. Pur și simplu vin prea multe bunuri.” Wojciechowski a enumerat porumbul, rapița și păsările de curte drept exemple de alimente care „au ajuns în cantități excesive”. El a spus că România și Bulgaria au înregistrat și o creștere „problematică” a importurilor de ulei de floarea soarelui din Ucraina.

Agricultura joacă un rol vital în economia Ucrainei, reprezentând aproximativ o cincime din PIB-ul țării și 40% din exporturi. Bruxelles a anunțat recent o investiție de 1 miliard de euro pentru a stimula căile de solidaritate terestre ale UE prin care Ucraina a putut exporta aproximativ 17 milioane de tone de produse alimentare de la începutul invaziei ruse. În acest context, vocile fermierilor care acuză Ucraina de exporturi de produse agroalimentare sub standardele de calitate și siguranța alimentelor ale Uniunii Europene s-au multiplicat și au fost preluate din ce în ce mai intens de presa de propagandă proRusia din țările vecine Ucrainei (România TV, Realitatea TV, parțial Antena 3). Presiunea fermierilor a ajuns inclusiv la autorități care se pregătesc să ia la puricat mărfurile ucrainiene, oamenii politici fiind tentați, în perspectiva alegerilor viitoare, să-și creeze capital politic pe seama antipatiei istorice pe care românii o au față de Ucraina. Pentru a nu cădea în șarada de manipulări care au însoțit scandalurile recente legate de Ucraina ne-am gândit să facem o analiză a problemelor legate de mărfurile agroalimentare care au pătruns în UE din Ucraina în perioada ianuarie 2022 – martie 2023, așa cum răzbat ele din raportările oficiale ale Comisiei Europene.

Analiza s-a bazat pe baza de date a Agenției Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) pe care am descărcat-o și poate fi consultată direct de pe acest site:

Câte alerte alimentare a înregistrat Uniunea Europeană la produsele Ucrainiene într-un an de război?

În perioada ianuarie 2022 – martie 2023 în Uniunea Europeană au fost înregistrate 5000 de alerte alimentare. 50 din acestea au avut ca obiect mărfuri ucrainiene, adică 1 % din total. Comparativ, pentru mărfurile având ca origine India au fost înregistrate 360 alerte, adică 7,2 % din total. Pentru produsele provenite din Turcia au fost 550 alerte, adică 11 % din total. Pentru mărfuri provenite din Egipt sunt 127 alerte (2,54 % din total), iar pentru cele provenite din Statele Unite 167 de alerte (3,34%). Chinezii au fost la originea a 335 de alerte (6,7 %), iar britanicii sunt responsabili de 86 (1,72 %). Frații nostri de peste Prut au stat la originea a 11 alerte (0,22 % din total) (v. fig de mai jos).

Admiratorii Rusiei pot să fie mândri, în continuare, mărfurile provenite de acolo au contribuit cu doar 0,42 % la numărul total de alerte, dar nici mare comerț cu rușii nu prea s-a făcut. În concluzie, nu sunt elemente care să sugereze că mărfurile ucrainiene ar sta la originea unor devieri semnificative de la standardele de siguranță a alimentului în raport cu fluxurile generale de mărfuri care intră în Europa din alte țări. Desigur, o analiză corectă din punct de vedere statistic ar implica evaluarea acestor cifre în raport cu volumele de mărfuri tranzacționate între UE și fiecare țară în parte, lucru care ar fi necesitat accesul la date care ne sunt momentan inaccesibile. Am încercat să compensăm acestă lipsă prin selectarea un număr suficient de țări a căror schimburi commerciale cu UE să acopere nivelurile pe care aceasta le-a avut anul trecut cu Ucraina.

La ce mărfuri și în ce țări din UE au avut ucrainienii cele mai mari probleme?

Principalul reclamant al calității mărfurilor ucrainiene a fost Polonia, un pic peste 65 % din acestea provenind de aici, urmată la mare distanță de țările baltice cu 21 % din alerte.

23,25 % dintre alerte au avut ca obiect carne de pui, problemele fiind  în toate cazurile contaminare cu Salmonella și/sau E coli. 21 % dintre alerte au avut ca obiect suplimente alimentare și alimente dietetice și s-au referit la prezența printre ingrediente a unor extracte din plante neautorizate în Europa sau cu niveluri depășite.

18,6 % dintre alerte au avut ca obiect furaje exportate de Ucraina. Aici natura problemelor a fost relativ diversă : contaminare cu Salmonella (furaje provenite din soia, rapiță, turtă de floarea soarelui), contaminare cu mucegai (tărâțe de grâu și un alt furaj cu denumire neprecizată) și prezența unui reziduu de pesticid organofosforic într-ul lot de grâu furajer (Clorpirifos).

9,3 % dintre alerte s-au referit la produse de cofetărie, zaharoase etc, problemele fiind în toate cazurile prezența unor cantități mai mari de acizi grași saturați decât cele prevăzute în reglementările europene; Există două alerte pe produse leguminoase sau oleaginoase : prezența unui nivel inacceptabil de cadmiu într-un lot de mazăre și prezența unui pesticid (heptaclor) într-un lot de semințe de rapiță; Există două alerte pe uleiuri de floarea soarelui cu conținut de benzo(a)piren depășit. Există o singură alertă pentru produse de panificație sau similare : prezența dioxidului de titan într-un lot de turtă dulce receptionat de Estonia.

Alte alerte includ : depășirea limitelor admise pentru reziduri de pesticide într-un lot de ceai verde, depăsirea limitelor pentru benzoat de sodiu și sorbat de potasiu, precum și utilizarea unor îndulcitori într-un lot de fructe de mare în saramură, prezența diglutamatului de magneziu într-un lot de arome și depasirea continutului de metale grele intr-un lot de colorant alimentar (roșu de coșenilă), prezența unor bucăți de sticlă într-un lot de salată de vinete, prezența oxidului de etilenă în paste instant cu aromă de pui.

Alertele cu Salmonella imputabile Ucrainei reprezintă 1,3 % din totalul alertelor cu Salmonella înregistrate la nivelul perioadei analizate în UE (în total 793 de alerte), deci suntem departe de a putea considera că mărfurile ucrainiene au o contribuție semnificativă la acest fenomen. În cazul utilizării de ingrediente neautorizate în suplimentele alimentare contribuția Ucrainei a fost semnificativă 4 din cele 10 alerte înregistrate pe parcursul perioadei provenind din Ucraina.

La depășirea limitelor maxime admise pentru acizii grași trans din alimente (2 g/100 g de grăsime din conţinut) Ucraina este responsabilă pentru 4 dintre cele 6 alerte (restul alertelor se referă la produse din Serbia și Belarus). Aici avem totuși de-a face cu niște limite impuse recent în legislația europeană (2019 cu aplicabilitate din 2021).

La contaminarea cu cadmiu, contributia Ucrainei este nesemnificativă: o singură alertă din 70. Aici prevalează țări precum China și Peru, dar și produsele românești sunt destul de bine reprezentate. Contribuția este redusă și în cazul pesticidelor, doar 2 alerte din 210 înregistrări. În cazul pesticidelor prevalează alerte pentru produse provenite din Turcia, țările africane din proximitatea Europei, practic, principalii furnizori de fructe și legume de extrasezon.

3 din cele 9 alerte pentru contaminare cu benzo(a)piren vin de la produsele ucrainiene, în principal produse alimentare afumate.

Așa cum se observă, din datele de mai sus, nu sunt elemente semnificative pentru a considera mărfurile ucrainiene ca reprezentând un risc iminent la adresa siguranței consumatorilor în raport cu produsele alimentare provenite din alte state.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site web propulsat de WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: