Noi perspective în obținerea de substanțe cu efect antifungic în panificație

Principalii agenți antimicrobieni folosiți în industria de panificație sunt acidul sorbic și sărurile sale, respectiv acidul propionic și sărurile sale. Acidul sorbic are un efect antifungic mai pronunțat în timp ce acidul propionic este utilizat mai degrabă pentru proprietățile sale antibacteriene. Sărurile de potasiu și sodiu ale acizilor grași sunt componentele principale ale săpunurilor și... Citește în continuare →

Grâul Spelta. Sunt grânele vechi chiar așa de formidabile în panificație?

Probabil că mulți dintre noi au remarcat interesul crescând al consumatorilor pentru varietăți de grâu lăsate în urmă de agricultura modernă. Se scriu cărți despre virtuțile formidabile ale subspeciilor de grâu cultivate în antichitate, precum einkorn, emmer sau spelta. Există chiar și o organizație care luptă pentru conservarea și recuperarea formelor vechi ale plantelor cultivate,... Citește în continuare →

Ce este activitatea apei? Importanța acesteia în stabilitatea produselor alimentare

Apa este unul dintre consituenţi esenţiali şi chiar predominanţi ȋn alimente. Aceasta constituie mediul de desfăşurare a principalelor procese chimice care au loc ȋn aliment atât ȋn timpul prelucrării, cât şi pe parcursul depozitării alimentelor. De asemenea, apa participă ea ȋnsăşi ca reactant ȋn procesele hidrolitice. Stabilitatea produselor agro-alimentare este o caracteristică legată intrinsec de... Citește în continuare →

Principalele beneficii nutriționale ale făinurilor de Quinoa în panificație

Quinoa (Chenopodium quinoa) este o pseudocereală originară din America de sud care face obiectul unei promovări intense la nivelul organismelor internaționale implicate în asigurarea securității alimentare globale (FAO a declarat anul 2013 ca fiind anul internațional al Quinoa). La baza acestei promovări se află plasticitatea ecologică deosebită a plantei (cu potențial de a fi cultivată... Citește în continuare →

Compoziția elementară a alimentelor

Alimentele, atât cele de origine vegetală cât şi cele de origine animală, sunt produse de natură biologică, iar fenomenele biochimice în interiorul lor decurg intens, de la procesarea şi până la valorificarea acestora. Ele pot fi consumate în stare proaspătă sau conservate. Compoziţia chimică a alimentelor este complexă, fiind diferită în funcţie de produs. De remarcat... Citește în continuare →

Descompunerea termică a lipidelor. Prăjirea alimentelor.

Aşa cum am amintit anterior, în procesele termice (prăjire, frigere) gliceridele suferă o hidroliză parţială, sub acţiunea vaporilor de apă degajaţi din alimente. Acizii graşi nesaturaţi se degradează prin oxidare, iar glicerolul se deshidratează şi  formează acroleina (aldehida acrilică). Pe lângă procesul principal de hidroliză, la prăjire mai au loc o serie de reacții complexe... Citește în continuare →

Fortifierea alimentelor

Fortificarea alimentelor reprezintă operația de adăugare a nutrienților esențiali (vitamine, minerale, aminoacizi etc) într-un aliment, cu scopul de a-i creşte conținutul nutrițional. Codex Alimentarius face o distincție evidentă între fortificare, înțeles ca procedeu prin care se adugă la aliment unul sau mai mulți nutrienți esențiali, indiferent dacă aceştia sunt sau nu conținuți în acel aliment... Citește în continuare →

Cât de toxice sunt organismele modificate genetic? (II)

Rezistenţa la erbicide este determinată fie de amplificarea producţiei în plantă a enzimei asupra căreia acţionează erbicidul, fie de apariţia unei enzime mutante, rezistente la acţiunea erbicidului, fie pur şi simplu de sinteza unor noi enzime, capabile să metabolizeze erbicidul (enzime de detoxifiere). Glifosatul acţionează asupra enzimei 5-enol-piruvilshikmat-3-fosfat-sintetaza (EPSPS), implicată în căile metabolice ale biosintezei... Citește în continuare →

Cât de toxice sunt organismele modificate genetic? (I)

Realizările recente ale biotehnologiei, au determinat la nivelul opiniei publice mondiale, nenumărate controverse, legate de evaluarea potenţialului toxigen al produselor biotehnologice, controverse ce tind să devină o problemă a specialiştilor implicaţi direct sau indirect în această activitate. Au fost efectuate studii asupra metabolismului organismelor modificate genetic (OMG), au fost analizate aspectele alergogene pe care le... Citește în continuare →

Propulsat de WordPress.com.

SUS ↑