Două perspective îngrijorătoare asupra comerțului global și viitorului producției de alimente

Dacă vă imaginați că suntem singurul popor care se gândește că importă prea mult din hrana pe care o consumă, fiind victimă certă a unui comerț global din ce în ce mai împovărător și complex, ei bine, aflați că și britanicii sunt la fel de îngrijorați.

Chris Elliott, profesor și expert în domeniul siguranței alimentare la Universitatea Queen’s din Belfast crede că sistemul complex de aprovizionare cu alimente la nivel mondial are un impact masiv, negativ, asupra capacității noastre de a înțelege și de a controla de unde vin alimentele. Acesta consideră că prețurile alimentelor sunt menținute la nivele scăzute prin sacrificarea agriculturii și industriei alimentare britanice de dragul stabilității politice. Elliott consideră că mărfurile britanice nu concurează în condiții echitabile cu cele provenite din import, în condițiile în care operatorii britanici trebuie să îndeplinească o serie de condiții stricte ale unui sistem de producție integrat (de la drepturile salariatilor până la bunăstarea animalelor și siguranța alimentelor), în timp ce producătorii de la capetele lanțurilor de aprovizionare globale sunt dificil, dacă nu chiar, imposibil de controlat în raport cu adecvarea la aceste standarde. Cu cât lanțurile de aprovizionare sunt mai complexe, iar cantitatea de ingrediente și alimente importată este mai mare, cu atât suntem mai vulnerabili la frauda alimentară, orchestrată de rețelele de crimă organizată.

The Global Miller citează un raport FAO care oferă previziuni sumbre asupra securității alimentare a omenirii. Iată care sunt principalele idei ale raportului: fără eforturi suplimentare, obiectivele de a pune capăt foametei, până în 2030, nu vor fi îndeplinite din cauza intensificării presiunilor asupra resurselor naturale, accelerării inegalităților, precum și provocărilor determinate de un climat în schimbare. Mai bine de jumătate din pădurile care acopereau odinioară Pământul au dispărut, sursele de apă subterană sunt epuizate rapid, iar biodiversitatea a fost profund erodată.

Ca rezultat, capacitatea planetei de a furniza hrană va fi epuizată, cu atât mai mult cu cât populația omenirii va crește către 10 miliarde în 2050. Chiar dacă creșterea economică se va menține în niște limite moderate, creșterea demografică va accelera cererea de produse agricole, lucru care va pune o presiune suplimentară asupra resurselor naturale.  În același timp, un număr mai mare de oameni vor manca mai putine cereale si cantitati mai mari de carne, fructe, legume și alimente procesate – un rezultat al unei tranziții dietetice globale aflate în curs de desfășurare, care va extinde fenomenele de despădurire, degradare a terenurilor și emisii de gaze cu efect de seră.  De asemenea, schimbările climatice, precum creșterea frecvenței secetelor sau a inundațiilor vor afecta fiecare aspect al producției de alimente. Lumea va trebui să se orienteze către sisteme de producție mai durabile, care au în vedere utilizarea mai eficientă a terenurilor, a apei și a altor factori de producție, către reducerea drastica a inputurilor provenite din combustibili fosili în vederea reduceri emisiilor de gaze cu efect de seră,  către conservarea biodiversității și reducerea deșeurilor.

Acest lucru va necesita mai multe investiții în agricultură și sistemele de producție agro – alimentare, precum și o crestere a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în vederea identificarii unor moduri mai bune de a face față problemelor, cum ar fi deficitul de apă și schimbările climatice. La fel de critică este necesitatea de a creare a unor lanțuri de aprovizionare cu alimente care să conecteze mai bine fermierii din țările cu venituri mici și mijlocii cu piețele urbane – precum și măsuri care să asigure accesul consumatorilor la alimente nutritive, sigure, la prețuri accesibile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s