Ce legatură există între zeama de varză, vaccinul Pfizer, microbiom și mortalitatea generată de SARS Cov 2?

Partea în care aflăm că determinismul multifactorial, adică varza statistică, poate genera o varză reală care chiar te drege

Două studii foarte frumoase mi-au atras atenția anul trecut și am tot avut regretul că nu am apucat să discut despre ele chiar la momentul aparitiei lor. Acest articol este bazat pe aceste două studii, așa că anumite pasaje din afirmațiile mele de mai jos sunt doar simple preluări din acestea.  Primul studiu arată că exista o legătură misterioasă între consumul de varză acră și mortalitatea generată de Sars Cov 2 în rândul țărilor europene. Practic, popoarele care mănâncă mai multă varză acră au cea mai scăzută rată de mortalitate cauzată de îmbolnăvirea de COVID 19. Graficul e destul de clar, nu?

Corelația dintre numărul de morți din cauza COVID 19 (la milionul de locuitori) și consumul de varză acră (g/zi) (după Bousquet et al., 2020)

Deși suntem un popor educat cu virtuțile verzei murate și a derivatelor ei, consumate mai ales dimineață, nu este cazul să ne entuziasmăm prea tare. Mortalitatea generată de COVID 19 are cu certitudine cauze multifactoriale, adică ea este modulată de o mulțime de chestii pe care le tolerăm în jurul nostru, precum: rata de refuz a folosirii transportului public sau numarul de centrale de apartament la mia de locuitori (care generează poluare, afecțiuni ale sistemului respirator, alterări funcționale ale multor sisteme care asigură buna funcționare a organismului). Adică, am putea vedea grafice frumușele ca acesta dacă am corela diverse astfel de elemente care descriu stilul nostru de viață cu parametrul mortalitate COVID 19. Faptul că există o legătură evidentă între consumul de varză acră și mortalitatea generată de COVID 19 nu înseamnă că dacă începem să bem zeamă de varză, gata, ne-am vaccinat sau chiar vindecat. De fapt, s-ar putea să greșiți amarnic făcând acest lucru, nu vă recomand să încercați să confirmați acest studiu acasă.

Atunci, cum explică oamenii de știință misterul? Foarte simplu: legumele fermentate, deci și varza acră conțin lactobacili, microorganisme capabile să asigure buna functionare a microbiomului intestinal. Pe lângă efectul asupra microbiomului, lactobacilii sau alimentele fermentate de ei  conțin o serie de substanțe capabile să interfereze cu mecanismele prin care SARS Cov 2 este capabil să producă îmbolnavirea:  izotiocianații din varză (sulforafanul) sunt cei mai eficienți activatori naturali ai Nrf2, un factor de transcripție implicat în declanșarea principalului mecanism de aparare împotriva radicalilor liberi în toate organele și țesuturile corpului. Activitatea Nrf2 scade în majoritatea bolilor incriminate drept “comorbidități” în necroloagele oficiale zilnice, precum și o dată cu vârsta.

Partea în care aflăm ca pe lângă sinele lui Freud  în interiorul nostru mai locuiește cineva poate chiar animalul lui de companie

12 ani de studiu s-au chinuit sărmanii profesori  să ne bage în cap ideea că organismul uman are o organizare care pleacă de la nivelul subatomic, la atomi, molecule, forme de organizare supra-moleculară, celule, țesuturi, organe, sisteme de organe etc. Și că această organizare este atât de fermă încâ în această ierarhie sistematică nu ar mai încăpea nimic. Dar, totuși, se pare că există ceva care are propria sa homeostazie si functionează într-o atât de profundă sincronicitate cu organismul nostru încât atunci când anumite organe o iau razna și se abat de la buna functionare, îmbolnăvindu-ne, el continuă să rămână fidel programului biologic general pe care-l execută toate organele și sistemele de organe. Acesta este microbiomul, o comunitate formată din trilioane de entități biologice aparținând mai multor genuri de fungi, bacterii, virusuri și cine mai știe ce alte forme de organizare a materiei vii pe care nu le-am descoperit încă. În total, acest microbiom contribuie cu câteva kilograme bune la acele kilograme din greutatea dvs corporală pe care niciodată nu o să le puteți da jos. Aceste specii microbiene au evoluat împreună cu omul de milioane de ani. În materie de evoluție, selecție și genetică egoistă asta înseamna atât de mult încât, practic, s-a ajuns într-o situație în care acestea sunt capabile să comunice cu propriile noastre celule prin mecanisme moleculare similare celor în care comunică între ele celulele corpului nostru însuși. Aceasta evolutie sincronă a facut ca structura de populatii microbiene care alcatuiesc microbiomul sa fie specifica unei anumite comunitati: populația Arabiei Saudite are un microbiom specific, cea din Europa Ocidentala la fel s.a.m.d. Acest lucru se datorează specificităților locale de la climă până la alimentatie. Chiar și în interiorul aceleiași zone geografice pot aparea modificari sistematice ale microbiomului, asa cum au fost observate in cazul populatiei occidentale stabilite la oras in raport cu populatia rurala. Fiind o comunitate de populatii microbiene care colonizeaza organe aflate la interfata cu mediul extern (intestinul cu hrana, plamanii cu aerul etc), microbionul este cel care sufera primul in momentul in care ceva semnificativ din acest mediu se modifică.

Ce semnificație are ceea ce ați aflat până acum? În primul rând faptul ca individul nu mai este determinat doar de genotip și fenotip (rezultatul interacțiunii dintre genom și mediu). Din punct de vedere biologic, acum avem volum, suntem ființe tridimensionale, adică rezultatul unei combinații genotip x fenotip x microbiom. Combinația asta a fost denumită de un savant prin 2008 “holobiont”. Holobiontul este un consorțiu care include individul (combinația genotip x fenotip) și toate microorganismele pe care evoluția i le-a atasat, microorganisme capabile să realizeze interconectări complexe cu celulele individului.  Microbiomul este capabil să transmită și să primească semnale chimice care modulează expresia genelor și funcțiile celulare, să transmită biomolecule și metaboliți care îmbunătățesc persistența și viabilitatea comunității și, de asemenea, să activeaze strategii de apărare pentru a controla speciile care concurează pentru aceleași resurse valoroase. Printre diferitele tipuri de molecule care pot fi utilizate pentru a transmite informații, există și ARN-ul mesager, o moleculă care  joacă un rol cheie pentru sistemele biologice, fiind practic legătura dintre genom și proteom (adică un fel de Hermes molecular).

Partea în care aflăm că animalul interior știe să vaccineze

Dacă ați urmărit cum funcționează vaccinul de la Pfizer, administrat intramuscular,  probabil că ați văzut că el conține o banală moleculă de ARN mesager. Ce mesaj poartă el? Un ordin cu instrucțiuni clare catre orice instanță celulară capabilă să descifreze acel mesaj despre cum se fabrică o anumită proteină.  E vorba de proteina din care sunt formați țepii coronavirusului (proteina spike). Singura instanță celulară capabilă să-l citească este ribozomul, care în momentul în care ARN mesager ajunge la el, se apucă să fabrice proteina și să o elibereze în citoplasmă. Aceasta este apoi transportată la suprafața celulei musculare. Când vad o celulă musculară cu țepi celulele sistemului nostru imunitar se activează si vor incepe sa produca anticorpi. În acest mod învață să asocieze proteina respectivă cu un pericol iminent, astfel încât atunci când virusul va bate la poarta organismului îmbrăcat în aceiași armură cu țepi, nu va avea nici-o șansă.  Va fi lovit în moalele capului pâna să apuce să spună “Bună Ziua”. 

Practic, mecanismul pe care-l folosește vaccinul de la Pfizer se bazează pe o cale de comunicare cu celule organismului nostru pe care o folosește și microbiomul uman.  Microbionul ne-a vaccinat periodic pe parcursul istoriei noastre în fața unei necunoscute mulțimi de agenți patogeni, antrenând-ul pe acesta să recunoască o sumedenie de proteine noi si chiar invatând-ul ce resurse genetic poate să folosească pentru a se apăra în anumite situații (trimițând semnale pentru declanșarea anumitor căi metabolice).

Deși suntem obișnuiți să credem că biotopul microbiomului uman este intestinul, nu este așa. O mulțime de organe din corpul nostru au propriul microbiom și există o logică biologică și aici:  plămânii, stomacul, esofagul și intestinul, care sunt cel mai populate de microbiotă, sunt derivate embriologic din endoderm (provin prin diferențiere din același țesut originar). Ele rămân conectate prin intermediul microbiotei și răspund în mod sincron la anumite boli. De exemplu, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) apare de obicei împreună cu bolile cronice ale tractului gastro-intestinal. Utilizarea antibioticelor, cu efect devastator asupra microbiotei intestinale este corelată cu un risc mai mare de boală a căilor respiratorii. Mai multe studii au dovedit o legătură între administrarea orală a bacteriilor probiotice și funcția pulmonară. De exemplu, există o corelație între prezența bacteriilor probiotice Bifidobacterium longum în intestin și scăderea incidenței astmului Alte studii au arătat că unii factori de mediu, cum ar fi fibrele alimentare, determină  modificări similare ale microbiomului atât în ​​intestin, cât și în plămân.

Căile respiratorii superioare și inferioare conțin o suprafață embriologic similară care începe în gură și nas și se termină în plămâni. Anumite bacterii (comensale) ale pielii sintetizează proteine  capabile să inactiveze virusurile gripale. Una dintre peptidele antimicrobiene, surfactina (o lipopeptidă ciclică), produsă de Bacillus subtilis  este capabilă să degradeaze nu numai lipidele învelișului viral, ci și capsida virusului prin formarea de canale ionice.  Acest mecanism este eficient împotriva virusurilor  care determină gripa A (tulpini H1N1 și H3N2), Ebola și Zika. Utilizarea peptidoglicanilor din B. subtilis a redus inclusiv infectivitatea anumitor coronavirusuri. În China, Bacillus subtilis , Bacillus licheniformis și Bacillus cereus sunt administrate sub forma unor preparate la adulți, sugari și nou-născuți pentru ameliorarea diareei și construirea unei microbiote intestinale sănătoase.

Microbiomul nu este important doar pentru reducerea virusurilor sau bacteriilor patogene, ci are și un efect asupra nutriției celulelor intestinale și asupra reglării sistemului imunitar. Unul dintre nutrienții produși de microbiom este butiratul, care reglează în sus producția de mucus și proliferarea enterocitelor. Modificările compoziției microbiotei sunt legate de multe afecțiuni gastrointestinale (GI), cum ar fi boala inflamatorie a intestinului (IBD), gastrita, ulcerul peptic sau chiar cancerul. De exemplu, IBD a fost corelat cu o scădere semnificativă a Bacteroidetes și Clostridium și o creștere a populației de Enterobacterales.

Există dovezi ale unui efect pozitiv al aportului zilnic de tulpini probiotice Lactobacillus rhamnosus GG și Bifidobacterium animalis subsp. lactis la răspunsul la vaccinarea cu Streptococcus pneumoniae și la vaccinarea Bordetella pertussis (determină tusea convulsivă) la sugari. Răspunsurile la vaccin au fost la aceleași niveluri atât în grupul cu probiotice, cât și în grupul placebo, dar diferența principală a fost că în grupul placebo productia de Interleukina 6 (IL-6), care aparține grupului de citokine proinflamatorii, a fost semnificativ mai mare. Interleukina IL-6 este una dintre substanțele care sunt semnificativ crescute la pacienții cu boala SARS-CoV-2, în special în grupul celor care nu supraviețuiesc. Suprimarea acestei interleukine pro-inflamatorii ar putea contribui la creșterea numarului de supraviețuitori ai COVID 19.

Partea în care ne vine să facem schimb de animale interioare

Pe fondul înțelegerii tot mai profunde a implicației microbiomului uman în asigurarea stării noastre de sănătate, oamenii de știință se îndoiesc tot mai puțin că acesta nu este un veritabil nou organ al corpului uman. Așa că o dată ridicat la statutul de organ ideea transplantării lui de la un om la altul a aparut de la sine. Organul microbiom are avantajul că nu trebuie să fie extirpat în totalitate pentru a fi transplantat, fiind suficient pentru asta să iei o parte reprezentativă din el și să o cultivi în organismul cu probleme unde el se va regenera singur. Transplant de fecale se numește tehnica respectivă așa că să nu mai aud pe nimeni că strâmbă din nas la un amarât de cip. Nu vă imaginați ca e vorba chiar de fecale și că ceea ce fac unii dintre colegii noștri atunci când pun un rahat în plină ședință în ventilatorul de la birou se numește transplant. Transplantul implică doar colecția de microorganisme de la un donator sănătos, deci discutăm de o suspensie înalt purificată de microorganisme, în care nu se mai găsește nici un reziduu de pe tractul intestinal al donatorului. Clinicile specializate în transplantul de fecale încep să prospere în acest moment în Occident.

Partea în care aflăm ca avem o concepție greșită asupra dietei, iar un mediu prea igenic nu este neaparat și unul prea sigur.

Toți cei care ați fost preocupați de diete, toți cei care ați urmărit vorbind la televizor diverși nutriționiști sunteți familiarizați poate cu critica pe care aceștia o fac anumitor alimente: mănânci prea multă pâine, făina nu furnizează suficiente vitamine și minerale etc. Sunt ca niște buldogi carora li s-a înfipt colții în pradă cu o forță care depășește uneori propria lor voință;

Toate aceste idei se bazează pe un reducționism dezolant. Din punctul lor de vedere rolul hranei este să furnizeze doar vitamine, minerale, substanțe cu rol plastic și energetic (proteine, lipide si glucide). În lumina noilor descoperiri științifice nu aceasta este cheia unei alimentații sanatoase!  Scopul unei alimentații sănătoase ține de buna întreținere a microbiomului. Anumite alimente favorizează anumite specii microbiene în defavoarea altora, hrana trebuie să fie diversificată la maximum și să nu includă excese de nici un fel. Disbioza intestinală de exemplu, adică perturbarea echilibrului populatiilor microbiene din intestin poate fi cauzată de o mulțime de factori externi: utilizarea excesivă inutilă a antibioticelor, a aditivilor și a stabilizatorilor alimentari care păstrează alimentele proaspete pentru o lungă perioadă de timp etc. Toate acestea conduc la dispariția treptată a speciilor comensale prezente în microbiomul uman în ceea ce privește numărul total de specii prezente. Datorită progresului industrial, trăim într-un mediu igienic perfect, dar aproape fără bacterii, singuri sau în familii mici, fără contact cu solul și animalele. Astfel, în microbiom nu mai există suficiente specii bacteriene (iar cele care există sunt slab reprezentate) care să completeze substanțele lipsă necesare intestinului – postbiotice (SCFA, vitamine, imunomodulatori, enzime, peptide etc.).

Disbioza microbiană este asociată cu multe boli inflamatorii, inclusiv diabetul, bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, boala pulmonară obstructivă cronică, astmul și fibroza chistică. Bătrânețea și obezitatea sunt, de asemenea, asociate cu modificări ale compoziției microbiotei, ambii factori fiind și factori de risc  în infecția cu Sars Cov 2.  În multe cazuri, suntem capabili să depășim parțial această diversitate scăzută de organisme simbiotice prin includerea produselor fermentate în dieta noastră în care sunt prezente postbiotice esențiale importante pentru sănătatea intestinală. Pâinea cu maia sau cea obtinută prin tehnologii de fermentare lungi, iaurturile și produsele lactate acre sau varza acră sunt alimente zilnice sau utilizate frecvent în dieta obișnuită în multe țări a căror populații au o mortalitate la COVID 19 mai redusă. Spre exemplu, 100 de grame de aluat cu maia conține 100 de miliarde de bacterii lactice, de peste  5 ori mai mult decât doza zilnică eficientă de microorganisme probiotice recomandată de Organizația Mondială de Gastroenterologie.

Acest articol a utilizat preluări ample din următoarele articole:

Bousquet, J., Anto, J. M., Czarlewski, W., Haahtela, T., Fonseca, S. C., Iaccarino, G., … & Zuberbier, T. (2020). Cabbage and fermented vegetables: From death rate heterogeneity in countries to candidates for mitigation strategies of severe COVID‐19. Allergy.

Janda, L., Mihalčin, M., & Šťastná, M. (2020). Is a healthy microbiome responsible for lower mortality in COVID-19?. Biologia, 1-11.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Propulsat de WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: